Articol republicat: Culori naturale în octombrie

Lasă un comentariu

Articol republicat:

Lasă un comentariu

Cu ceea ce învățăm în copilărie de la părinți, rămânem toată viața!

Lasă un comentariu

În memoria părinților mei care au plecat dintre noi, tata în 8 februarie 1996, iar mama în 15 ianuarie 1997.

Părinții mei s-au născut în 1926, respectiv 1929. Copilăria, adolescența și tinerețea lor au fost marcate de situația de dinainte, din timpul și de după cel de-al doilea război mondial. Ne povesteau prin ce-au trecut, dar nu se plângeau/lamentau niciodată. Erau genul de oameni care acționau, căutau și găseau soluții pentru supraviețuire, pentru a le oferi celor trei copii o viață normală, cu tot ce le trebuie. Noi n-am cunoscut foamea și întotdeauna am fost îmbrăcați frumos deoarece ambii părinți au muncit tot timpul și erau foarte pricepuți în a mânui acul, foarfeca, croșeta, andrelele, tatăl meu a-nvățat să facă tipare, să croiască materiale, să realizeze un obiect de îmbracat de la A la Z! Mama mea în afară de faptul că știa să croșeteze, să tricoteze, să coasă la mașina de cusut, era o gospodină desăvârșită care gătea excepțional și făcea niște măncăruri deosebit de gustoase/apetisante.

Când au apărut cei trei copii în viața părinților noștri, familia locuia cu chirie în Bucureștii Noi la familia Fulfuc Gheorghe și Didina. Locuiam în două camere tip vagon și o marchiză folosită ca bucătărie. În curte exista un câine numit Buick și un coteț unde stăteau găini ori se creștea uneori un purcel. În spatele curții exista un loc urât mirositor care se numea wc.

Va urma.

Articol republicat: Zorele – Morning Glory

Lasă un comentariu

Articol republicat: Natura la mijlocul verii

Lasă un comentariu

Este un privilegiu să retrăiești emoțiile examenelor alături de nepoți!

Lasă un comentariu

Este o vară caniculară cu temperaturi frecvente de 39 grade Celsius și mai mult de-atât!

Ieri îi spuneam nepoatei mele că și eu am dat zeci de examene în timpul verii de-a lungul vieții mele.

Atunci când termini o facultate la douăzeci și trei de ani și apoi pornești în viața ca un carusel cu un loc de muncă foarte solicitant, cu meseria de mamă pe care o înveți din mers, nu mai ai timp de filozofie prea multă deoarece trebuie să performezi zilnic. Ai opțiunea să te menții pe linia de plutire prin eforturi supraomenești, sau poți să cazi în depresie, ceea ce nu este deloc varianta dorită.

De aceea consider că este un privilegiu să retrăiești emoțiile examenelor alături de nepoți!

Articol republicat în avans: Imagini frumoase din grădină…în luna mai

Lasă un comentariu

Articol republicat: Frumusețile Naturii în Aprilie

Lasă un comentariu

Articol republicat: Castani înfloriți în București

Lasă un comentariu

Articol republicat: Amintiri despre flori

Lasă un comentariu

Older Entries Newer Entries