22 Decembrie 2015

Lasă un comentariu

In aceste zile, mai mult ca niciodata in timpul anului, fariseii de serviciu incearca sa confiste revolutia si sa si-o insuseasca in totalitate si-n exclusivitate! Ei si numai ei sunt adevaratii eroi ai neamului, recunoscuti ori nerecunoscuti oficial. De dimineata l-am auzit la radio vorbind pe unul dintre ei, pe care-l stiam de prin anii ’80, dar despre care nu stiam cum a ajuns in guvern la un moment dat! Acum m-am lamurit.
Dar cele mai amuzante povesti despre eroismul inventat mi se par a fi cele relatate de cei care nici nu se nascusera in ’89, ori erau mici copii.
Eu cred ca putina decenta si luciditate nu strica nimanui!
‪#‎revolutialaromani‬

La douazeci si sase de ani de la Revolutie exista multe intrebari ramase fara raspuns, cum ar fi:

  1. De ce s-a defectat yala noastra in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989? Practic ne-am trezit de dimineata cu yala blocata, iar sotul meu a trebuit sa iasa pe geam din casa pentru a lasa un bilet unui vecin care lucra in schimburi si inca nu venise acasa. Oare cetateanul imbracat in negru care patrula noaptea prin cartier s-a suparat ca nu i s-a permis sa ne intre-n casa pentru a da un telefon ne-a transmis atunci un mesaj? N-o sa aflam niciodata!
  2. De ce colega mea de birou care cocheta cu barbatii de toate gradele a incercat sa-mi intinda o cursa urata in acea zi de 22 decembrie 1989, cand am ajuns cu intarziere la birou in centrul Bucurestiului?
  3. De ce sunt si astazi, ca si atunci atat de multi mincinosi si cabotini?

Romania are un nou guvern de tehnocrati

Lasă un comentariu

Zilele acestea s-a discutat despre tehnocratie de la cel mai inalt nivel, pana la oamenii simpli de la tara intervievati de catre reporterii unor televiziuni obscure in gandire si mult prea pretzioase pe sticla.

Un articol obiectiv despre ceea ce-ar trebui sa ia in considerare noul guvern am citit aici.

In rest, eu le doresc succes noilor guvernanti!

Parisul sub teroare

Lasă un comentariu

Evenimentele tragice de aseara, din Paris, au zguduit toata omenirea; este dificil de inteles cum se pot intampla astfel de orori in lumea „civilizata” a secolului XXI!

Este foarte trist ca te-ntrebi daca mai ai curajul sa calatoresti prin lume, sa mergi la un concert, sa iesi pe strada, sa stai la o terasa cu familia ori cu prietenii, sa te urci in metrou, in avion, in tramvai, sau in autobuz…

Din scoala am invatat ca un stat nu poate trai autarhic, iar oamenii nu pot trai izolati sub clopot de sticla! Dar in ziua de azi, tot ceea ce parea adevarat si temeinic inainte, acum se dovedeste a fi inutil. Se schimba oare regulile jocului, ca eu nu mai inteleg nimic!

Detalii despre romanii-victime ale atentatelor din Paris, aici.

Despre copiii nostri

Lasă un comentariu

In aceste zile foarte multi parinti posteaza ganduri legate de copiii lor si este firesc, avand in vedere nenorocirea care s-a abatut vineri noaptea asupra multor familii din Romania!

Eu n-am sa repet ceea ce-au scris altii si altii, deoarece consider ca de cele mai multe ori am propriile mele cuvinte, chiar mai originale decat ale unor scriitori contemporani!

Motto: Din pacate, nu-i putem feri pe copiii nostri de necazuri tot timpul, asa cum nu putem nici mai tarziu sa traim in locul lor!

Uneori copiii nostri vor sa aleaga si sa decida singuri.

Alteori ne spun ca vor sa fie lasati sa dea cu capul de pragul de sus, deoarece este viata lor, nu-i a noastra!

Si-apoi ne dam seama ca la inceput i-am invatat sa traverseze strada si apoi i-am lasat singuri – cu cheia la purtator – sa vina de la scoala.

Dupa aceea i-am lasat sa mearga la petreceri, la concerte, in strainatate, in cluburi pe cont propriu si ne-am bucurat cand s-au intors acasa sanatosi!

Nu vreau sa amintesc faptul ca atatia parinti isi lasa copiii in grija altora in tara si aleg sa munceasca in strainatate.

Nici despre parintii care-si trimit copiii sa-nvete in strainatate nu vreau sa amintesc.

Dar nu cred ca este cazul ca noi, parintii, sa ne acuzam acum pentru tragedia care s-a intamplat!
De foarte multe ori parintii trebuie sa se transforme-n lei pentru a-si proteja copiii, dar vine o vreme cand acestia din urma isi aleg singuri drumul in viata si atunci devin independenti!

1 Noiembrie 2015

Lasă un comentariu

‪#‎Marturisire‬:
Am mers la multe concerte de muzica in sali, in parcuri si pe stadioane la Bucuresti, dar de acolo am iesit intotdeauna teferi. Chiar daca la unele dintre concerte au mai existat derapaje de la un comportament civilizat al publicului – cazuri izolate.
Am fost de cele mai multe ori cu prietenii, cu sotul, ori cu toata familia incluzand copiii si prietenii lor. M-am gandit intotdeauna ca aceasta inseamna normalitate si nu trebuie sa-mi fie teama de posibile consecinte! Altfel nici cu metroul n-as mai circula, cu avionul sau cu liftul; am cunoscut persoane suferind de claustrofobie sau de agorafobie si stiam ca aceste fobii sunt tratabile si vindecabile.
As dori sa nu se instaleze alte psihoze in mintea romanilor deja cotropita de depresii!

Un club din Bucuresti s-a transformat in capcana de foc aseara!

Lasă un comentariu

‪#‎ConsecinteleImaturitatii‬:
Spatiile culturale infiintate in locuri neconventionale-caracterizate prin improvizatii in vreme de tranzitie prelungita, care tintesc profitul fara nicio grija la adresa oamenilor-public sunt de fapt niste pericole reale, adevarate „bombe cu efect intarziat”!
Este si cazul clubului Colectiv situat la parterul unei hale de la fosta fabrica de incaltaminte Pionierul din Bucuresti.
Detalii despre incendiul izbucnit acolo aseara aici.

Si in presa din strainatate, aici.
Iar cei care incearca sa-si asigure momentul de glorie postand imagini cu oameni carbonizati demonstreaza cu prisosinta lipsa de compasiune, cinismul si sadismul care-i reprezinta in relatiile cu semenii lor!

Au fost decretate trei zile de doliu national in Romania.

Din arhiva #FB – anii 2010-2015

Lasă un comentariu

‪#‎Parfumuri‬ si ‪#‎Arome‬ – Un critic literar spunea despre un poet contemporan ca ar avea parfum frantuzesc in stilou, in loc de cerneala.
Eu as vrea sa adaug ca parfumurile frantuzesti sunt de mai multe feluri dupa arome: unele sunt pentru domnisoare ingenue, altele pentru domnisoare dezinhibate, altele pentru doamne cu „savoir vivre” si unele pentru cocote! (2013)

‪#‎StudentiiDinRomania‬:
Ieri am intalnit doua grupuri de studenti in drumurile mele; unul era format din basarabeni/moldoveni, iar celalalt era format din greci in marea majoritate (studenti la medicina).
Ascultandu-i vorbind ma intrebam oare unde sunt studentii romani?
Si am ramas cu intrebarea! (2015)

#Inainte de alegeri:

Ne vor schimbati, mandri si impreuna, ne vor respectati, platiti decent, pensionarii sunt targhetatzi puternic si considerati SENIORI! Hmmm…
Ni se promite verificarea tuturor privatizarilor din ultimii 25 de ani si recuperarea averii nationale!
Am o mare dilema: cu cine sa votez? Si nu am nimic din cetatzeanul turmentat, sunt perfect lucida! 
(2014)

‪#‎Atitudine‬:
Despre femeile foarte vocale si tupeiste din Romania am o parere foarte proasta! Ele vorbesc mult, cu aplomb aparent, dar pentru cunoscatori rezultatul este zero, sau chiar cu minus!
De dimineata am auzit la radio o astfel de PR-ista din categoria „promovam multinationalele fara masura, caci de aici ne incasam salariul&comisionul/etc.”
Si mi-am amintit de cateva cunostinte din viata reala…unele au si cont pe‪#‎FB‬!

arhiva 12

crizantema alba criz albe 2010 criz si tablouri

Cateva fotografii din arhiva personala.

Bucuresti, orasul meu natal, azi e ziua ta!

3 comentarii

IMG_1995
IMG_2554
Este orasul in care m-am nascut, in care am copilarit, in care am iubit pentru prima data in viata, in care m-am plimbat ore in sir indiferent de sezon, in care am facut liceul si facultatea, in care am fost la petreceri, in care am cunoscut oameni de tot felul, in care m-am casatorit, in care am nascut doi copii, in care am lucrat ani de zile, in care am invatat multe, in care m-am bucurat si m-am intristat, un oras pe care nu l-am parasit niciodata, decat pe termen scurt…   Imi amintesc cu nostalgie strazile, cladirile, magazinele, oamenii pe care i-am intalnit in viata. Magazine ca Romarta Copiilor, Cei trei Ursuleti, Bucuria Copiilor  mi-au incantat copilaria.   Cofetarii ca Albina, Casata, Nestor, Scala mi-au indulcit viata. Magazine ca Eva, Bucuresti, Victoria, Romarta m-au invatat sa aleg, sa ma imbrac elegant, sa-mi aleg cosmetice si accesorii de calitate.   Biblioteci ca Biblioteca Centrala de Stat, Arlus, Mihail Sadoveanu, Biblioteca Universitara m-au ajutat sa studiez ore intregi, mi-au imprumutat carti.   Aici am respirat aerul diminetilor de anotimpuri succesive, aerul de mare metropola poluata puternic, aerul de zone industriale, aerul sufocant de metrou, aerul de parcuri ozonate, aerul de birouri corporatiste, aerul de prosperitate, aerul de saracie sordida, aerul de Bucuresti.
Teatre ca Bulandra, Notarra, Mic, National m-au delectat cu cele mai frumoase piese jucate de marii nostri artisti. Ateneul Roman mi-a gazduit visarile pe muzica lui Enescu, Chopin, Beethoven, Mozart si Ceaikovski.  Opera si Opereta m-au invatat ca in viata trebuie sa te cultivi ca sa poti fi un om implinit.
Muzeele de arta, Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul de istorie nationala, Muzeul Bucurestiului, Muzeul Taranului Roman, Casele memoriale, Muzeul Cotroceni, tot atatea frumuseti adunate laolalta.
Am vizitat multe alte capitale: Atena, Nicosia, Kuwait, Dubai, Amman, Istanbul, Viena, Berlin, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsinki, Seoul si alte orase din lume, dar intotdeauna m-am intors acasa, in Bucuresti.  Ce farmec are orasul acesta, de ce merita iubit?  E greu de spus.  Dar eu i-am ramas fidela si asa am sa raman in continuare.
Publicat initial in 20 Septembrie 2008.
Update cu fotografii facute in 2015 si republicat in 20 Septembrie 2015.

Migranti, sau refugiati din cauza razboaielor?

2 comentarii

Aceasta-i mare preocupare a Europei din ultimul timp. Valul de oameni care se indreapta catre Europa a atins cote alarmante; se vorbeste mult pe aceasta tema, unele state sunt asaltate zilnic la frontiere,  altele isi inchid granitele, o adevarata degringolada. Victimele se inregistreaza pe mare si pe uscat; ultima stire despre saptezeci si unu de oameni sufocati intr-un tir frigorific si gasiti pe o sosea din Austria ne-a oripilat pe toti. Acum se cauta vinovatii si nu se stie inca daca acestia sunt unguri, romani, bulgari, afgani, sau de alta nationalitate.

Se fac declaratii oficiale populiste, sau de-a dreptul nationaliste, nici nu stii ce sa mai crezi! Oamenii au devenit reticenti, egoisti, multi nu se gandesc la faptul ca toti crestinii au dreptul la un trai decent. Se vorbeste mult despre posibila infiltrare in tarile europene a unor membri ai gruparilor anarhiste, dar se omite faptul ca multi dintre cei implicati in atacurile teroriste relativ recente s-au format in tarile europene si apoi s-au convertit la gruparile respective.

Este un haos informational in primul rand, deoarece daca urmaresti evenimentele nu poti trage niste concluzii logice.

De fapt, este posibil ca exact acest lucru sa se urmareasca la nivel global: un haos generalizat, fara frontiere!

Video EuroNews

Update: „Gata, suntem in Austria?”

political-map-of-europe

Update 5.09.15: „Refugiatii nu vor in Romania, e tara saraca, nu are bani…”

Despre salarizarea medicilor din Romania

Lasă un comentariu

L-am ascultat de dimineata  la RRA intr-un interviu pe tema „plicului”, respectiv a salarizarii CORECTE a personalului medical din Romania pe doctorul Florin Chirculescu. Am incredere in ceea ce spune si sper sa se gaseasca solutii pentru rezolvarea crizei din sanatate! Nicio categorie sociala din Romania n-ar trebui marginalizata, sau umilita, cu atat mai putin personalul medical.

Un alt interviu interesant cu doctorul si chirurgul Florin Chirculescu.

Update ora 14: la aceasta ora se „negociaza” la guvern salariile personalului medical. Nu dau drumul la tv sa ascult ce se discuta pe sticla, dar as dori ca medicii sa primeasca oficial si legal ceea ce li se cuvine, deoarece au ramas putini in Romania si nu este bine deloc sa-i exportam pe-ai nostri si sa-i importam pe-ai altora! Iar atunci cand ajungi intr-un spital de stat pentru niste analize sau investigatii sa fii tratat cu profesionalism, fara echivoc, fara cheltuieli suplimentare si jenante, etc. Am intalnit in viata foarte multi doctori de calitate care mi-au lasat o impresie foarte puternica, dar este adevarat ca exista si altii care m-au dezamagit! Cei care dezamagesc ar trebui sa se autoelimine din sistemul medical, sa se reprofileze.

Nu vreau sa fiu rautacioasa, dar mi-am amintit un episod trist din copilaria copiilor: la un spital de copii pe la inceputul anilor ’90, toti copiii erau programati sa intre in operatie cu exceptia unuia, ai carui parinti nu „rezolvasera” problema cu doamna doctor care facea anesteziile…

Un rezumat al stadiului negocierilor transmis la radio: li s-a promis o majorare de 25% a salariilor in acest an si o „modificare” juridica a statutului plicului: daca pacientul insista sa-l dea medicului drept recompensa pentru actul medical prestat, acest gest trebuie facut in mod obligatoriu la sfarsit si in nici un caz inainte!

N.A.: este foarte discutabila aceasta abordare si nu cred ca schimba esenta problemei!

Ce am mai scris despre sistemul de sanatate de la noi din tara:

https://elenaniculescu.com/2012/11/10/sistemul-public-de-sanatate-din-romania/

Older Entries Newer Entries