Este orasul in care m-am nascut, in care am copilarit, in care am iubit pentru prima data in viata, in care m-am plimbat ore in sir indiferent de sezon, in care am facut liceul si facultatea, in care am fost la petreceri, in care am cunoscut oameni de tot felul, in care m-am casatorit, in care am nascut doi copii, in care am lucrat ani de zile, in care am invatat multe, in care m-am bucurat si m-am intristat, un oras pe care nu l-am parasit niciodata, decat pe termen scurt… Imi amintesc cu nostalgie strazile, cladirile, magazinele, oamenii pe care i-am intalnit in viata. Magazine ca Romarta Copiilor, Cei trei Ursuleti, Bucuria Copiilor mi-au incantat copilaria. Cofetarii ca Albina, Casata, Nestor, Scala mi-au indulcit viata. Magazine ca Eva, Bucuresti, Victoria, Romarta m-au invatat sa aleg, sa ma imbrac elegant, sa-mi aleg cosmetice si accesorii de calitate. Biblioteci ca Biblioteca Centrala de Stat, Arlus, Mihail Sadoveanu, Biblioteca Universitara m-au ajutat sa studiez ore intregi, mi-au imprumutat carti. Aici am respirat aerul diminetilor de anotimpuri succesive, aerul de mare metropola poluata puternic, aerul de zone industriale, aerul sufocant de metrou, aerul de parcuri ozonate, aerul de birouri corporatiste, aerul de prosperitate, aerul de saracie sordida, aerul de Bucuresti.
Teatre ca Bulandra, Notarra, Mic, National m-au delectat cu cele mai frumoase piese jucate de marii nostri artisti. Ateneul Roman mi-a gazduit visarile pe muzica lui Enescu, Chopin, Beethoven, Mozart si Ceaikovski. Opera si Opereta m-au invatat ca in viata trebuie sa te cultivi ca sa poti fi un om implinit.
Muzeele de arta, Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul de istorie nationala, Muzeul Bucurestiului, Muzeul Taranului Roman, Casele memoriale, Muzeul Cotroceni, tot atatea frumuseti adunate laolalta.
Am vizitat multe alte capitale: Atena, Nicosia, Kuwait, Dubai, Amman, Istanbul, Viena, Berlin, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsinki, Seoul si alte orase din lume, dar intotdeauna m-am intors acasa, in Bucuresti. Ce farmec are orasul acesta, de ce merita iubit? E greu de spus. Dar eu i-am ramas fidela si asa am sa raman in continuare.
Publicat initial in 20 Septembrie 2008.
Update cu fotografii facute in 2015 si republicat in 20 Septembrie 2015.
Elena Niculescu 
ian. 03, 2011 @ 18:10:14
dac ar fi sa spun intre trecut si viitor , cu siguranta as alege trecutul , am fost aseara intr-o ceainarie ,nici nu stiam ca exista , in Cotroceni pe str Staicoci 37 , undeva la demisol si am ramas pur si simplu indragostit , cu toate ca eram cu printesa mea, e o atmosfera pe care nu am mai intalnit-o nicaieri , o pace si-o armonie care plutesc in aer , chiar la intrare , cum cobori scarile se afla roata olarului si chiar se lucreaza la ea ,( este plina de lut ,) , ceainicele si cescutele nu sunt sigur , dar acolo cred ca sunt facute , cum este pictat chiar ca-i de poveste , pe gerul asta , sa stai la caldura sobei sa bei un ceai cald , iti servesc si floricele intr-un fel in care ramai pur si simplu inmarmurit,recomand cu caldura aceasta ceainarie
ian. 06, 2011 @ 18:35:34
mart. 25, 2014 @ 05:48:55
Hello, this weekend is nice for me, for the reason
that this moment i am reading this wonderful educational
post here at my residence.