Zona euro: Merkel si Sarkozy pentru un pact de stabilitate exclusiv

Lasă un comentariu

Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy au in vedere punerea in aplicare a unui nou pact de stabilitate, care ar fi limitat la cateva tari din zona euro, potrivit informatiilor publicatiei Welt am Sonntag (WamS) ce urmeaza sa apara in editia de duminica, citate sambata de AFP.

Potrivit ziarului mentionat, care se bazeaza pe surse guvernamentale, cei doi lideri doresc sa puna in aplicare rapid un nou pact exclusiv intre Franta, Germania si unele tari, dupa modelul Acordului Schengen privind libera circulatie a persoanelor, care include in prezent 10 din cele 27 de tari membre ale UE.

Parisul si Berlinul vor face propuneri in acest sens in cursul saptamanii, inainte de summitul UE din 9 decembrie si doresc ca Roma sa se asocieze, potrivit surselor.

Pactul de stabilitate actual obliga cele 17 tari din zona euro sa-si limiteze deficitele bugetare la 3% din PIB si indatorarea la 60% din PIB.

O purtatoare de cuvant a guvernului german a confirmat sambata pentru AFP existenta unor discutii in acest sens in special cu Franta, pentru o intarire a Uniunii economice si monetare cu privire la o modificare limitata a tratatelor existente.

Germania si Franta doresc totusi ”sa contribuie (…) cu puncte de vedere comune in mod adecvat”, s-a subliniat.

Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a fost oficial insarcinat sa faca acest tip de propuneri, s-a amintit.

France Presse aminteste ca Berlinul, Parisul si Roma au ajuns joi, la Strasbourg, la un compromis privind cel putin intarirea disciplinei bugetare din zona euro, dar Nicolas Sarkozy nu a reusit sa plieze Germania privind un punct important in opinia sa, rolul BCE in fata crizei.

Primele trei economii din zona euro s-au declarat hotarate ”sa faca totul pentru a sprijini si a garanta perenitatea” monedei unice europene, potrivit lui Sarkozy.

Sursa: AGERPRES

Din BankNews.ro

Analist financiar: BNR a controlat viteza deprecierii leului si nu va lasa cursul peste 4,5 lei/euro

Lasă un comentariu

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a controlat viteza deprecierii leului din ultimele saptamani si nu va lasa cursul sa se duca spre valori excesive, peste 4,5 lei/euro, a declarat pentru AGERPRES directorul de investitii al fondului de pensii private Eureko, Radu Craciun.

‘Cred ca BNR ar putea interveni in cazul deprecierii rapide pe termen scurt. Pana acum, deprecierea leului nu a fost impiedicata de BNR, care mai degraba a controlat viteza deprecierii si a incetinit-o’, a spus Craciun.

El a explicat ca, spre deosebire de alte state precum Polonia sau Ungaria, mecanismul de transmitere a cursului in preturile din economia Romaniei nu este asa de limitat. ‘Exista multe preturi denominate in euro, s-ar inrautati portofoliul de credite si deprecierea leului nu poate fi lasata, pana la finele anului, spre valori excesive. Pentru ca economia Romaniei sa poata tolera un leu mai slab, care putea fi un avantaj, trebuia sa fie pregatita din timp’, a mentionat analistul financiar.

Craciun a subliniat ca, in pofida deprecierii din ultimele saptamani, volatilitatea leului ramane printre cele mai scazute din regiune, fata de forint sau zlot, spre exemplu, si trebuie judecata in termeni relativi.

El a mentionat ca tendintele internationale si aversiunea la risc fata de regiune au dus la miscarile de curs din Romania, care sunt impotriva datelor economice incurajatoare.

Directorul de investitii al Eureko Pensii a mai aratat ca volatilitatea cursului de schimb este legata de politica monetara a BNR, care a preferat o volatilitate mai ridicata a dobanzilor pe termen scurt, care sa contrabalanseze volatilitatea mai scazuta a cursului de schimb.

Leul s-a depreciat luni fata de euro cu 0,02%, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat un curs de referinta de 4,3608 lei pentru moneda europeana, un nou maxim al anului 2011, in crestere cu 0,10 bani comparativ cu vineri, cand euro a fost cotat la 4,3598 lei.

Maximul istoric al cursului euro/leu a fost inregistrat pe data de 30 iunie 2010, cand referinta BNR a fost de 4,3688 lei/euro.

Sursa: AGERPRES

Din BankNews.ro

Criza loveste din nou inima Europei. Se sparge zona Euro?

Lasă un comentariu

Criza din zona euro a lovit din nou in inima Europei, cu cresterea primelor de risc ale obligatiunilor spaniole, italiene si franceze si o scadere de peste 2% a actiunilor europene, in pofida victoriei clare a conservatorilor in alegerile din Spania, cu promisiunea unor noi masuri de austeritate, arata o analiza Reuters, citata de Mediafax.

Guvernul socialist spaniol este al cincilea Executiv din zona euro doborat de criza datoriilor in acest an, relateaza Reuters.

Portugalia, Irlanda, Italia si Grecia au trecut deja prin acest proces.

Majoritatea absoluta obtinuta in Spania de Partidul Popular conservator condus de Mariano Rajoi, care a promis noi masuri de austeritate, nu a reusit sa calmeze pietele financiare tot mai alarmate de absenta unor masuri eficiente de oprire a declinului pietei obligatiunilor suverane.

Primele de risc ale obligatiunilor spaniole, italiane si franceze au crescut, investitorii preferand securitatea obligatiunilor germane, in timp ce actiunile europene au scazut cu peste 2% dupa ce Moody’s a avertizat ca ratingul Frantei ar putea fi in pericol.

Diferenta intre randamentele obligatiunilor spaniole si germane a urcat la 4,72 puncte procentuale, cu circa 0,28 puncte peste inchiderea de vineri.

„Criza loveste in inima zonei euro. Nu trebuie sa ne facem iluzii”, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare, Olli Rehn.

El a aparat politica Uniunii Europene de promovare a austeritatii, blamata pentru sufocarea cresterii economice si a pietei muncii.

„Nu poate fi construita o strategie de crestere prin acumularea de noi datorii, cand capacitatea de rambursare a datoriilor actuale este pusa la indoiala de piete. Creditorii internationali nu pot fi obligati sa dea noi imprumuturi daca nu au incredere sa o faca”, a afirmat Rehn la un seminar la Bruxelles.

In Grecia, noi neintelegeri politice ingreuneaza sarcina noului premier Lucas Papademos, care va incerca luni, la Bruxelles, sa obtina urmatoarea transa din pachetul de finantare externa, desi un lider important al coalitiei din Grecia refuza sa semneze angajamentul scris pentru austeritate si reforme cerut de institutiile financiare.

Continuare in Wall-Street.ro

De citit: http://www.wall-street.ro/articol/International/112700/TOATA-Europa-va-ajunge-sa-foloseasca-euro.

Sechestru pe una dintre cele mai mari banci din Europa. UniCredit banuita de evaziune fiscala

Lasă un comentariu

Din Banknews.ro

Justitia italiana a sechestrat marti active in valoare de 245 milioane de euro de la UniCredit SpA, cea mai mare banca italiana, banuita ca a fraudat fiscul intre 2007 si 2008 gratie unei operatiuni complexe denumite ‘Project Brontos’, transmit AFP si Bloomberg.

De asemenea, fostul director general de la UniCredit SpA, Alessandro Profumo, si alti 16 responsabili ai bancii cat si trei responsabili de la banca britanica Barclays sunt implicati in aceasta ancheta de evaziune fiscala.

Procurorii incearca sa descopere daca UniCredit a comis fraude fiscala printr-un plan de investitii international pus la punct de Barclays Plc. Gratie acestui plan, denumit Project Brontos, UniCredit a putut sa plateasca impozite mai mici in Italia prin transformarea dobanzilor (impozitate in Italia) in dividende (care sunt deductibile de la plata taxelor).

Integral in Capital.ro

 

Ce fac bancile cu banii?

Lasă un comentariu

Semnul panicii: Bancile fug cu banii la Centrala in loc sa crediteze economia

Ce face o banca cu banii pe care ii are la dispozitie? Raspunsul normal ar fi ca ii imprumuta mai departe, sa faca alti bani. Insa in aceste vremuri tulburi, bancile cu lichiditati la dispozitie aleg solutia cea mai sigura: ii tin la Banca Centrala Europeana, in loc sa crediteze economia sau pe suratele stramtorate.

Cand o banca are lichiditati, in vremuri normale, aceasta cauta sa le plaseze ori in piata financiara, ori in economia reala, in cautarea unor randamente peste costul banilor, de preferat cel putin peste rata inflatiei.

Insa, cum nu traim vremuri normale, panica din Europa impinge institutiile financiare din Zona euro sa isi plaseze banii la BCE, pentru o dobanda de doar 0,75% pe an. Oportunitati pentru ca bancile cu bani sa castige mai mult decat aceasta dobanda minuscula exista. Ar putea sa imprumute alte banci, care nu sunt atat de fericite sa obtina usor lichiditati, la un pret pe masura. Ar putea sa acorde credite populatiei sau firmelor – economei reale – intr-o perioada in care al doilea val al recesiunii bate la usa in Europa. Asta inseamna insa risc, si foarte putini sunt dispusi sa si-l mai asume.

Un studiu al Bancii Centrale Europene publicat pe 6 octombrie arata ca in trimestrul trei al acestui an bancile au inasprit standardele de credit cu 16% pentru companiile nefinanciare si cu 18% pentru imprumuturile pentru locuinte si cu 10% pentru cele de consum. Pentru T4 se asteapta ca bancile sa dea si cum mai multa strictete bani, intarirea conditiilor fiind de 22%, 11%, respectiv 12%.

Integral in Money.ro.

O singura banca din Romania cu solvabilitate sub 10%

11 comentarii

Solvabilitatea bancilor auhtone, calculata la nivel agregat, se plaseaza in jurul a 14%, nivel considerat confortabil avand in vedere a ca nivelul minim impus prin reglementarile in vigoare este de 8%, iar BNR solicita un nivel de minim 10% in cadrul procesului de supraveghere pentru a mari capacitatea bancilor de a face fata la socurile induse de criza financiara.

„Pentru prima data in ultimii doi ani, o singura banca a raportat un nivel sub 10% al raportului de solvabilitate, respectiv 9,3% in iunie 2011, dar aceasta detine numai 0,1% din activele totale ale sistemului bancar romanesc”, potrivit Raportului asupra stabilitatii financiare publicat recent de BNR.

Banca centrala le-a solicitat actionarilor acestei institutii sa mareasca capitalul social al bancii pana la finele anului.

Integral in Fin.ro

Despre economiile in Euro si cele mai bune dobanzi la depozite

Lasă un comentariu

Deprecierea accelerata a monedei nationale de la sfarsitul lunii trecute ar putea sa-i determine pe unii sa-si converteasca veniturile din lei in valuta pentru a-si pastra economiile in euro, dar este oare aceasta o solutie aducatoare de castig pe termen mediu?

Spre exemplu, un depozit pe trei luni deschis in lei poate aduce un castig anual de pana la 8,24%, in timp ce randamentele pentru depozitele similare pe euro nu depasesc 3,55%. Diferenta pare semnificativa, dar o buna parte din ea se poate „anihila” prin comisioanele si taxele aferente contului de economii, precum si prin cursul de schimb.

Un calcul minutios ne arata ca un depozit de 2.000 de euro la termen, pe trei luni, cu bonificatie anuala de 3,25% – una dintre cele mai bune oferite in prezent de bancile comerciale din Romania, aduce un castig net dupa retragerea la scadenta de 8 euro.

Integral in Ziare.com

Inceputul lunii octombrie a venit modificari in crestere ale ratei dobanzii la depozitele in euro, din partea unor institutii bancare.

Astfel, BCR cea mai mare banca dupa valoarea activelor din sistemul bancar, ofera clientilor depozite la termen in euro la o rata a dobanzii mai mare cu 0.5%, iar Banca Romaneasca a redus dobanda platita la economiile in lei prin intermediul depozitului Avans Net, cu plata dobanzii in avans, dar in acelasi timp a modificat in crestere dobanda la euro.

Top dobanzi depozite platite de banci la euro

Cea mai buna oferta vine de la Banca Romaneasca, care dupa cresterea dobanzii, plateste acum clientilor o dobanda de 4.88% pe o perioada de 210 zile. Suma minima necesara pentru un depozit Avans Net este de 150 euro, iar dobanda este platita la constituirea depozitului.

O alta banca cu capital grecesc se afla in topul dobanzilor platite la euro cu o dobanda anuala de 4.76% pe o perioada de 24 de saptamani, banca accepta sume incepand de la 15 euro pentru a constitui depozitul Alpha Tax Protect.

Lupta dusa pentru atragerea economiilor populatiei in conditiile scaderii increderii in bancile cu capital grecesc , face ca in top 3 dobanzi la depozite in euro sa regasim tot o banca greceasca. ATE Bank plateste clientilor o dobanda de 4.5% daca constituiti un depozit la termen pentru 12 luni.

Integral in MoneyCenter.ro

TOP comisioane de analiza la acordarea creditelor in Romania

Lasă un comentariu

Comisionul de analiza este un cost care trebuie platit chiar daca vi se respinge dosarul. La inceputurile creditarii in Romania, unele banci solicitau comisioane de analiza, iar altele nu.
Acum s-a ajuns la niste sume foarte consistente…

Din BankNews.ro:

O data cu modificarile legislative de anul trecut, bancile au trecut la solicitarea de comisioane de analiza in suma fixa, indiferent de valoarea creditului. Astfel, cu cat valoarea creditului este mai mica cu atat costul total al unui credit creste datorita comisionului platit la acordarea acestuia. De exemplu un credit de 10.000 euro pe 20 de ani cu dobanda de 6% si comision de acordare de 1.000 euro, are o dobanda DAE de 7.6%, in timp ce acelasi credit dar cu o valoare de 50.000 euro presupune o dobanda DAE de 6.44%, cu peste 1 punct procentual mai mica fata de primul caz, scrie MoneyCenter.ro

Chiar daca analiza unui credit o facem pe baza DAE (dobanda anuala efectiva) calculata pentru toata perioada derularii creditului, putem avea aceeasi dobanda DAE in cazul unui credit cu dobanda mai mica si comision de analiza sau dobanda mai mare dar fara comision de acordare. Diferenta data de comisionul de analiza mai mare apare atunci cand vom refinanta sau achita in avans acel credit.

Comisioane de pana la 3500 euro la acordare credite

Cele mai mari comisioane de analiza la acordare credite imobiliare le regasim in oferta Credit Europe Bank, unde pot ajunge la 3.500 euro daca imprumutul depaseste valoarea de 100.000 euro.

La Verida Credit avem un comision de 2.500 dolari, indiferent de valoarea creditului solicitat. In topul comisioanelor percepute la acordare regasim creditul Partener Casa Ta de la RBS Bank cu 2.700 lei sau creditul Ipotecar de la Banca Romaneasca cu un comision de 2.200 lei.

Clientii Raiffeisen Bank platesc un comision de analiza in valoare de 1.600 lei la creditul Imobiliar in moneda nationala si de 400 euro la cel in valuta.

Integral in MoneyCenter.ro

 

Teoretic, atunci cand o banca impune niste conditii foarte dificile de acordare a creditelor, s-ar putea trage concluzia ca nu vrea sa incurajeze imprumuturile pe credit. Atunci cand interesele bancii sunt altele, conditiile de creditare sunt deosebit de accesibile pentru clientii beneficiari.

 

 

Curs valutar 22.09.2011

Lasă un comentariu

Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (22 sep. 2011) a fost stabilit de catre BNR la data de 21 sep 2011.
Vezi lista completa a valutelor!
Valuta RON Variatie
EURO (€) 4.2902 0.0059
USD ($) 3.1368 0.0115

Evolutia EURO/RON in ultimele 30 de zile *

TOP-ul celor mai mari escroci financiari din ultimii 20 de ani

Lasă un comentariu

Din Zf.ro

Traderul arestat în centrul financiar londonez, suspectat că a provocat grupului elveţian UBS pierderi de două miliarde de dolari prin tranzacţii neautorizate, a intrat astfel în rândul marilor escroci financiari, relatează Reuters.

Angajatul UBS, arestat de poliţie la 3:30 dimineaţa (ora Londrei), este Kweku Adoboli, în vârstă de 31 de ani, trader la sediul din Londra al grupului, scrie cotidianul britanic Financial Times.

Potrivit paginii sale de Facebook, Adoboli are origini în Ghana, este pasionat de fotografie şi „fan” al postului tv Al Jazeera.

El ascultă genuri de muzică apropiate culturii hip-hop, precum beatbox sau afrobeat, apreciază serialul american The Wire (difuzat în România sub numele „Cartelul Crimelor”) şi îi plac vinurile argentiniene.

UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat joi că a înregistrat o pierdere de două miliarde de dolari din cauza unor tranzacţii financiare neautorizate efectuate de un trader al diviziei de investiţii. Banca a arătat că va înregistra pierderea în trimestrul al treilea al acestui an.

În ultimele două decenii, sectorul finanţelor internaţionale a fost zguduit de mai multe scandaluri legate de fraude financiare cauzate mai ales de traderi, potrivit Reuters, cel mai recent fiind cel de la grupul francez Societe Generale.

Octombrie 2010 – Jerome Kerviel, fost trader la Societe Generale, a fost condamnat la trei ani de închisoare de către un tribunal din Paris pentru rolul într-un scandal de trading şi trebuie să returneze băncii 4,9 miliarde de euro. Kerviel, în vârstă de 33 de ani, a fost găsit vinovat de încălcarea încrederii, abuz de echipamente IT puse la dispoziţie de bancă şi fals.

Aprilie 2010 – Evan Dooley , angajat la MF Global, este pus sub acuzare pentru o fraudă şi alte infracţiuni, după ce a acumulat pierderi de 141 milioane de dolari speculând pe contracte futures pentru cereale în februarie 2008. Incidentul a fost dezvăluit în decembrie 2009, când autorităţile de reglementare din SUA au amendat cu zece milioane de dolari MF Global pentru supravegherea internă insuficientă.

Iunie 2009 – Un trader de la compania de brokeraj din sectorul petrolier PVM Oil Futures a acumulat pierderi de aproape zece milioane de dolari, după o serie de tranzacţii neautorizate care, potrivit estimărilor, au cauzat creşterea preţului petrolului la nivel global. Traderul, identificat drept Steve Perkins, a primit ulterior interdicţie la trnzacţii.

Mai 2009 – Fostului trader Morgan Stanley David Redmond i s-a interzis să mai profeseze în domeniu după ce a investit foarte mult în contracte futures pe petrol, iar ulterior a încercat să mascheze plasamentele.

Februarie 2009 – Fostul trader senior de la Merrill Lynch Londra Alexis Stenfors a primit interdicţie pentru cinci ani după ce şi-a supraevaluat valoarea poziţiilor de trading pentru a ascunde pierderi, forţând banca americană să înrgistreze o pierdere de 456 milioane de dolari.

Iulie 2006 – David Bullen şi Vince Ficarra, doi dealeri de derivate pe piaţa valutară la National Bank of Australia, au fost arestaţi după un scandal din 2004 care a costat banca circa 187 milioane de dolari. Cei doi au fost găsiţi vinovaţi de tranzacţii fictive pentru a încasa bonusuri şi pentru a acoperi pierderi. Traderii s-au alăturat în închisoare altor doi angajaţi ai băncii, de asemenea traderi. Bullen publicase, deja, cartea „Fals: Viaţa mea ca trader-escroc”, despre cum a înlocuit consumul de alcool cu budismul.

Martie/aprilie 2006 – Fondul Amaranth Advisors a acumulat pierderi de 6,4 miliarde de dolari din contracte pe gaze naturale pe platforma NYMEX, înainte de lichidare în 2006. Autorităţile bursiere au acuzat ulterior Amaranth şi fostul trader şef al fondului, Brian Hunter, de încercarea de a manipula preţurile gazelor naturale în contractele futures.

Februarie 2002 – Allied Irish Bank a anunţat că traderul John Rusnak a fraudat subsidiara Allfirst din SUA a băncii cu 691 milioane de dolari. Rusnak a fost condamnat la 7 ani şi jumătate de închisoare, după ce a admis că a creat un sistem care i-a asigurat anual, în perioada 1997-2001, sume de 850.000 de dolari din salarii şi bonusuri.

Ianuarie 2001 – Fostul director financiar al companiei Griffin Trading, Scott Szach, a fost acuzat de deturnarea a 5,56 milioane de dolari dintr-un cont al companiei către un cont de brokeraj pentru a finanţa investiţii neautorizate. La 18 luni după aceste tranzacţii, firma s-a desfiinţat.

Martie 1998Joseph Jett, fost trader cu obligaţiuni la Kidder Peabody, a fost acuzat de raportarea unor profituri fictive de 350 de milioane de dolari pentru a ascunde pierderi, într-un scandal care a condus, ulterior, la vânzarea firmei. A fost condamnat de un judecător în septembrie 2007 să restituie 8,2 milioane de dolari şi a fost amendat cu 200.000 de dolari.

Iunie 1996 – Firma de brokeraj Sumitomo Corp a înregistrat pierderi de 2,6 miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, din cauza unor traderi care au efectuat tranzacţii neautorizate, în special traderul şef, Yasuo Hamanaka. Sumitomo l-a concediat pe Hamanaka, poreclit „Domnul 5%”, deoarece se credea că echipa sa de traderi ar controla 5% din tranzacţiile mondiale cu cupru. Mai târziu, „Domnul 5%” a fost condamnat la închisoare pentru opt ani.

Septembrie 1995 – Banca japoneză Daiwa a înregistrat o pierdere de 1,1 miliarde de dolari din cauza unor tranzacţii neautorizate cu obligaţiuni realizate de traderul Toshihide Iguchi, unul dintre directorii din SUA. Acesta a fost condamnat la închisoare în 1996.

Februarie 1995 – Barings, una dintre cele mai vechi bănci de investiţii din Marea Britanie, s-a prăbuşit, după ce traderul Nick Leeson, din Singapore, a pierdut 1,4 miliarde de dolari în tranzacţii cu derivate. Leeson a fost condamnat la închisoare în Singapore, iar banca a fost preluată de grupul olandez ING pentru o liră sterlină.

Aprilie 1992 – Autorităţile din India au acuzat bănci şi traderi că au colaborat pentru a sustrage 1,3 miliarde de dolari de pe piaţa interbancară a valorilor mobiliare, pentru a susţine o creştere puternică pe bursa de la Mumbai. Brokerul Harshad Mehta, considerat a fi în spatele acestei escrocherii, a murit în închisoare în timpul procesului.

Older Entries Newer Entries