Miss Univers 2010

Lasă un comentariu

Puteti vedea imagini cu toate candidatele aici.

Jimena Navarrete, Miss Univers 2010

O banca a golit conturile clientilor

Lasă un comentariu

In ultimii douazeci de ani au existat multe exemple de banci si fonduri mutuale care au deposedat oamenii si companiile de banii aflati in conturi. Banca turco-romana, Banca Internationala a Religiilor, Banca Albina, BankCoop, sunt numai cateva exemple.

Majoritatea acestor banci au dat faliment. Singura banca falimentata care a rambursat integral banii deponentilor a fost Bancorex (fosta BRCE). Datoriile Bancorex catre persoanele fizice au fost preluate de BCR, care s-a achitat onorabil de aceasta sarcina, in liniste, fara scandal in presa, fara miscari de mase, fara actiuni in justitie.

Banca aflata acum in atentia mass-media a fost creata in 1993 de catre directorul unei mari companii de comert exterior. Activitatea bancii a inceput intro sala de consiliu, ajungand peste 17 ani sa aiba  sucursale si filiale in multe orase din Romania. Banca a avut o crestere permanenta, a trecut prin mai multe preluari, a urmarit sa se extinda prin investitii neinregistrand pana in prezent astfel de situatii iesite din comun.

Explicatia facuta publica in urma cu 2 ore, conform careia directoarea a primit sume de la prieteni carora urma sa le deschida conturi, dar nu a facut-o, mie personal mi se pare cusuta cu ata alba. Parerea mea este ca asa ceva nu se face.

Ca a fost obligata sa devalizeze alte conturi pana la concurenta sumei de 1,5 milioane de Euro si nu a aflat nimeni pana acum, pare de asemenea incredibil.

Mai multe detalii despre acest caz din Wall-Street.ro.

Nouriel Roubini, profetul recesiunii: “Recentul dezastru financiar ar putea fi doar o picătură din potopul ce va să vină”

Lasă un comentariu

Autor: Ziarul de Duminica

Editura Publica a scos pe piaţă cea mai aşteptată carte de economie a crizelor, scrisă de singurul economist care a prezis cu exactitate, pas cu pas, recenta criză ce a zguduit sistemul economic la nivel macro, „Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”*, de Nouriel Roubini şi Stephen Mihm.

Nouriel Roubini a fost luat peste picior în momentul in care a lansat avertismentul, fiind poreclit „Dr. Dezastru”. Acum este adulat ca un adevarat profet, o Casandra blestemată să nu fie crezută de nimeni chiar dacă spune adevarul.
Spre deosebire însă de Casandra, Roubini a apelat la calcule matematice şi economice în 2006 când a argumentat, în faţa Fondului Monetar International, că întreg sistemul se va prăbuşi sub greutatea unui balon speculativ din ce în ce mai periculos. Descrierea estimativă pe care Roubini a făcut-o crizei ce urma să vină pare acum un raport postfactum. Toate avertismentele sale s-au adeverit pas cu pas, Roubini urcând pe locul 2 în topul celor mai mari intelectuali în viaţă (Prospect Magazine) si pe locul 4 în topul „celor mai importanţi gânditori globali” (Foreign Policy).
Roubini insistă însă că, şi după adeverirea tuturor avertismentelor sale, sistemul refuză să reacţioneze într-un sens de autoreglare şi tinde să se scufunde în aceleaşi greşeli care l-au îngropat, de la măsurile anticriză la nivel macro, până la deciziile economice ale indivizilor. „Departe de-a fi un eveniment rarisim, care survine o dată la un secol, recentul dezastru financiar s-ar putea să fie o picătură din potopul care va să vie”, avertizează in cea mai recentă carte a sa, „Economia Crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”, publicată în original în mai 2010 şi lansată de Editura Publica în limba română la doar 2 luni distanţă.
Recentul cataclism, subliniază Roubini, marchează debutul perioadei de încheiere a actualului sistem. Tototdată, Roubini semnalează sfârşitul stabilităţii financiare pe care a adus-o cu sine Pax Americana. „Pe măsură ce puterea americană se erodează în anii care vin, crizele s-ar putea să devină mai frecvente şi mai virulente, in lipsa unei superputeri redutabile şi apte să coopereze cu alte forţe emergente, în a aduce acelaşi gen de stabilitate economiei globale.”
Problema cea mai gravă pe care o avem la ora actuala este că, deşi criza a ars un croşeu zdravan actualului sistem de convingeri fundamentat pe basmele despre minunile pe care le pot face pieţele nereglementate şi despre avantajele neţărmuite ale inovaţiei financiare, nu a apărut încă nimic care să îl inlocuiască. „Destule ţări au arătat o uluitoare reticenţă în a da startul genului de reformă totală de care este nevoie pentru a repune sistemul financiar in direcţia bună. În loc de aceasta, se tot vorbeşte de cârpăcirea lui pe ici pe colo, de parcă nenorocirea care tocmai s-a întâmplat a fost cauzată de câteva credite ipotecare neperformante. Curată gogomănie. Criza a fost nu atât un efect al creditelor substandard, cât al unui sistem financiar substandard.”
Una dintre cele mai aberante teorii economice şi cea care a prins cele mai adânci rădăcini în constiinţa globală este că recenta criză a fost un eveniment imprevizibil şi neprevestit de nimic. Nu este o „lebădă neagră” (o întâmplare aptă să schimbe regulile jocului, care e nu numai extraordinar de rară, ci şi cvasiimposibil de prezis), ci face parte din însăşi natura capitalismului. „Crizele economice au apărut de mână cu capitalismul la începutul secolului al XVII-lea şi, la fel ca piesele pe care Shakespeare le-a pus pentru prima oară în scenă la vremea aceea, ele au rămas cu noi, de atunci încoace, aproape in aceeaşi formă”, subliniază Roubini. Ba mai mult, crizele urmăresc aceelaşi pattern-uri de la începuturile istoriei lor. În ciuda acestui fapt, sistemul nu a ajuns la o stare în care să le poată evita. Ele se repetă, iar şi iar, cu mici variaţii in galeria personajelor, ordinea actelor, punerea in scenă şi chiar în replici, care rămân remarcabil de constante de la o criză la alta.
„Atunci, ca şi acum, speculaţiile de pe piaţa imobiliară şi de pe cea bursieră, reglementarea financiară minimală şi un stol de inovaţii financiare au conspirat la crearea unui balon iluzoriu care, atunci când s-a spart, a pregătit scena pentru cvasicolapsul sistemului financiar de pe Wall Street, o brutală cădere economică in viaţa omului de rând şi o recesiune mondială”, scrie in „Economia crizelor”, volumul in care Nouriel Roubini a colaborat cu Stephen Mihim.
Cartea cuprinde si o istorie explicată a crizelor economice, incepând cu Spania si Anglia secolului XII, trecând prin criza din Olanda anului 1630 provocată de balonul speculativ al bulbilor rari de lalea, cazul Companiei Mării Sudului, comerţul cu sclavi din America, Marea Depresiune şi până în 2009, punctând cele mai importante crize. Semnele distinctive ale unei crize au rămas aceleasi din Evul Mediu până azi: „bani ieftini, un balon speculativ al activelor şi o amploare a înşelătoriei.”
Odată cu acest volum, Roubini lansează un apel pentru integrarea teoriei crizelor in studiul economiei şi acordarea rolului care i se cuvine acestei discipline în procesul de luare a deciziilor. Istoria se va repeta ca un perpetuum mobile şi crizele vor veni în valuri din ce în ce mai distrugătoare, proporţionale cu „modernitatea” si „evoluţia” sistemului financiar. O abordare lucidă si realistă a acestor crize si asumarea răspunderii pentru sistemul deficitar, atât la nivelul celor care iau marile decizii, cât şi în calculele economice din gospodării, reprezintă ultima noastră şansă de a invăţa din trecut si de a evita repetarea aceloraşi scenarii în viitor.

Nouriel Roubini este profesor de economie la Stern School of Business (New York University) şi preşedinte al firmei de consultanţă economică RGE Monitor. Imediat după obţinerea doctoratului in Economie internaţională (1988, Harvard School of Business), a început să predea la Yale şi a fost inclus în National Bureau of Economic Research şi în echipa de consultanţi a FMI.

Cei 33 de oameni care au aprobat brandul de ţară

Lasă un comentariu

Logo-ul ales pentru brandul de ţară al României a fost reanalizat ieri la Ministerul Turismului de către cei peste 30 de reprezentanţi ai Consiliul de Brand, după disputa aprinsă la nivel local privind autenticitatea graficei sale. Aceştia vor decide dacă vor renunţa sau nu la grafica propusă de concernul spaniol de branding THR-TNS.

Mai multe detalii din Zf.ro.

In seara aceasta am aflat  ca reprezentantii OSIM urmeaza sa dea verdictul final, iar noua legislatie in domeniu prevede  urmatoarele:  in situatia in care  nimeni nu revendica faptul ca acele semne grafice ii apartin in exclusivitate anterior lansarii noului logo, atunci Romania isi poate pastra logo-ul abia lansat pentru o anumita perioada de timp.

China are acum cea mai mare rezerva valutara din lume

Un comentariu

中国现在是世界 上最大的储备货币

Care este secretul acestei evolutii ascendente fara precedent a Chinei?

Incercam sa intelegem fenomenul evidentiind elementele care au contribuit la acumularea de venituri:

– venituri din export; in ultimii ani China a devenit exportatorul numarul 1 in industria textila, fiind mare producator de bumbac.

– mentinerea unei anumite paritati fixe a monedei nationale care a favorizat incasarile din exporturi

– investitiile straine, mai nou segmentul imobiliar a devenit foarte dinamic. In Shanhai, de exemplu, cartiere intregi sunt demolate, iar oamenii primesc case de la stat, sau isi pot cumpara case convenabil. Multi oameni de afaceri chinezi se intorc acum in China, chiar daca au trait in Romania in ultimii ani si au avut afaceri aici.

– forta de munca foarte ieftina; foarte multe companii au relocat in China asamblarea de produse din domeniul electronice, electrocasnice, IT. Desi transportul pana in China ar fi la prima vedere un impediment, au fost gasite solutii care sa faca competitiv acest mod de lucru.

Despre economia Chinei am gasit un articol interesant aici.

Este cunoscut faptul ca pe vremea embargoului toate schimburile comerciale din si spre China se faceau prin Hong Kong. La acea vreme nu se vorbea deschis despre importuri din China, toata lumea ocolea subiectul acesta, iar Hong Kong aparea ca partener comercial in relatiile bilaterale.

Pentru exportatorii de textile, confectii si  tricotaje China era in anii ’80-’90 un concurent de temut. Desi la acea vreme calitatea produselor chinezesti nu era intotdeauna la inaltimea asteptarilor, pretul era insa determinant. Practic, nu puteai oferi la export un t-shirt din bumbac, sau o pereche de ciorapi de sport la nivelul de pret practicat de chinezi.

Cu toate acestea, specialistii stiu cateva amanunte foarte importante: chinezii produc marfuri de doua feluri, unele de calitate si altele care le copiaza pe primele; de foarte multe ori una comanzi si alta primesti, sau mai recent am aflat de situatii cand dupa plata in avans a marfii, furnizorul a disparut cu totul. Este cunoscut faptul ca in China se poate copia orice, indiferent daca este vorba de imbracaminte, incaltaminte, sau alte produse industriale.

In anii ’70-’80 Romania exporta in China tricot din poliester. Era un debuseu constant in cadrul cliringului in Ruble care exista intre tarile socialiste. Dupa ’90 odata cu desfiintarea acordului de cliring exportul de tricot catre China a incetat.

Prin felul lor de a fi chinezii sunt niste parteneri de afaceri cu totul speciali: ei zambesc tot timpul, sunt foarte amabili, indatoritori si seamana mult intre ei. De obicei, in delegatii ei sunt foarte numerosi, deoarece un singur om nu poate lua decizia singur. Decizia trebuie sa fie colectiva si luata ierarhic.

Poate si in atitudinea lor se poate gasi o explicatie pentru succes.

In acest moment China a investit sume apreciabile in titlurile de stat emise de Statele Unite, este intr-un fel trezorierul Americii.

Cine si-ar fi putut imagina o astfel de intorsatura a istoriei acum zece ani?

Sanda Golopentia-o romanca plecata in America din 1980

Lasă un comentariu

Cine este Sanda Golopentia?

Carte lansata la Bookfest 2010.

„Sanda Golopentia s-a nascut in 2 Martie 1940, la Bucuresti, Romania.

Sanda Golopenţia absolvă liceul „Gheorghe Lazăr” în anul 1956. Între 1956–1961 urmează cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română ale Universităţii Bucureşti. Este, pe rând, bibliotecar şi apoi documentarist la Institutul de Folclor, cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (devenit ulterior Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice), lector pe lângă catedra de Limba română a Facultăţii de filologie din Bucureşti. Din 1980 se stabileşte în SUA unde predă cursuri de italiană la Cornell University (Ithaca, New York) și cursuri de semiotică şi literatură la Vanderbilt University (Nashville, Tennessee). Este numită profesor la Universitatea Brown (Providence, Rhode Island) din 1981 şi până în prezent (predând cursuri de pragmatică literară, teatru francez, roman francez contemporan, cultură franceză a secolului XX, istoria limbii franceze).

Între volumele publicate se numără: Mitul pagubei (1986); Les voies de la pragmatique (1988); Voir les didascalies (în colaborare, 1994); Cartea plecării (1995); America America (1996); Desire Machines. A Romanian Love Charms Database (1998); Vămile grave (1999); IntermemoriaStudii de pragmatică şi antropologie (2001); Chemarea mâinilor negative (2002); Learn To Sing, My Mother Said. Songs of the Women of Breb/ Hori de femei din Breb (2004); Limba descântecelor româneşti (2007); Emigranţii (2008); Hacia una nueva Definición de las Didascalías (în colaborare, 2009).

Dintre volumele editate, menţionăm: Current Trends in Romanian Linguistics (cu Al. Rosetti, 1978); Les propos spectacle. Études de pragmatique théâtrale (1996); volumele lui Anton Golopenția, Opere complete III (2000), Ultima carte (2001), Românii de la est de Bug I–II (2006), respectiv Rapsodia epistolară I (2004); precum şi volumele Descântatul în Cornova–Basarabia (2003) şi Sporul vieţii (2007) ale Ştefaniei Cristescu-Golopenţia.”

Sursă: Curtea Veche Publishing

Este o doamna care a emigrat din Romania in 1980, a stat in lagarul pentru emigranti  din Roma timp de doua luni, apoi a fost acceptata sa intre in SUA, a facut de toate la inceput pentru a-si castiga existenta impreuna cu sotul ei, dupa aceea printro intamplare fericita a ajuns sa predea la o universitate si sa publice carti de lingvistica si literatura.

Am auzit-o in seara aceasta la radio spunand ca desi a crezut la inceput ca nu se va mai intoarce niciodata in Romania, nu a renuntat niciodata la cetatenia romana.

Am admirat felul in care vorbea intro limba romana perfecta, i-am admirat vitalitatea si bucuria pe care o avea in glas atunci cand spunea ca in momentul in care a realizat in 1990 ca se va putea intoarce in tara, a simtit o emotie puternica.

Doamna Sanda Galopentia face parte din acea categorie a romanilor pe care-i admir si despre care ar trebui sa se vorbeasca mai mult in mass-media romaneasca.

Guvernul a decis: TVA-ul va creste la 24% de la 19%

Lasă un comentariu

Mediul de afaceri a subliniat in nenumarate randuri ca majorarea TVA pe timp de criza, restructurari, somaj, insolvente, falimente este cea mai dura masura care ar putea fi luata. Dupa decizia de ieri a Curtii Constitutionale care a stabilit neconstitutionalitatea masurii de reducere a pensiilor cu 15%, astazi Guvernul a trecut la Planul B.

Detalii amanuntite in Wall-Street.ro.

Eu nu inteleg de ce nu se elimina definitiv cheltuielile nejustificate care devalizeaza bugetul tarii sistematic. Firme de consultanta juridica care sunt platite cu milioane de Euro, consilieri bine platiti, site-uri de jumatate de milion de Euro, campanii publicitare cu costuri exagerate, case construite la sate pentru specialisti in valoare de 1 miliard de Euro.

La Multi Ani de 1 Iunie!

2 comentarii

Copiii sunt bogatia noastra cea mai de pret! Bogatia familiei, a comunitatii, a unei tari, a unui continent, a intregii Planete Pamant.

Copiii trebuie pretuiti si educati asa cum se cuvine, caci ei sunt viitorul nostru!

La Multi Ani tuturor copiilor!

Imagini frumoase din grădină…în luna mai

Lasă un comentariu

Iasomie înflorită și parfumată…

Caprifoi înflorit și parfumat…

Trandafiri cățărători…

Greva RATB, Metrou si CFR de 1 Iunie

Lasă un comentariu

De Ziua Copilului, acestia primesc un cadou „frumos”…nu vor avea cu ce sa ajunga la actiunile organizate in parcuri pentru ei. Caci bunicii nu au carnet de conducere si nici automobile, cu unele exceptii…parintii sunt la serviciu, iar taxiul costa…

Older Entries Newer Entries