august 12, 2011
Admin
banci, credite, curs valutar, economie, finante, politica comerciala, previziuni, Romania, societatea de consum, tari straine
afaceri, banci, business, criza bancara, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, Romania, societatea de consum, tari straine
BNR a publicat un curs de referinţă în scădere cu 19,72 bani pentru francul elveţian, de 3,8926 lei/franc, după cinci maxime consecutive, iar paritatea în raport cu euro a coborât cu 0,71 bani, la 4,2784 lei/euro.
BNR a anunţat joi pentru euro un curs de referinţă de 4,2855 lei/euro, maximul din acest an, iar pentru francul elveţian paritatea s-a situat la un record istoric, de 4,0898 lei/franc.
Francul elveţian continuă să înregistreze corecţii vineri faţă de euro şi dolar datorită ameninţărilor Băncii Naţionale a Elveţiei, care a promis că va lupta tot mai dur pentru a combate aprecierea monedei.Leul s-a apreciat şi în raport cu moneda americană, iar paritatea oficială a scăzut cu 1,2 bani, de la 3,0177 lei/dolar la 3,0057 lei/dolar.
Moneda naţională a deschis în jurul nivelului de 4,29 lei/euro, în scădere faţă de finele sesiunii precedente, când cursul fluctua peste 4,3 lei/euro, pe o piaţă tensionată.Ulterior, cursul a început să scadă uşor, pe fondul dobânzilor ridicate din piaţa monetară, iar la jumătatea zilei cotaţiile fluctuau în intervalul 4,2780 – 4,2800 lei/euro.
Valutele din regiune consemnau deprecieri uşoare. În schimb, bursele europene au trecut pe creştere, după ce Uniunea Europeană a interzis, începând de vineri, vânzarea în lipsă a acţiunilor unor companii financiare pe bursele din patru ţări, pentru a consolida încrederea din pieţe, afectate în ultimele zile de zvonuri şi de costuri de credit tot mai mari.
În această sesiune mai sunt programate date importante, respectiv PIB-ul în Grecia pentru al doilea trimestru din 2011, vânzările cu amănuntul şi indicatorul de încredere a consumatorilor din SUA.Dobânzile de referinţă practicate vineri pentru plasamentele pe o zi au urcat semnificativ, de la 4,78 – 5,28% la 5,83 – 6,33%, iar randamentele afişate pentru sumele plasate pe termen de o săptămână au crescut de la 4,75 – 5,25% la 5,82 – 6,32%.
Din Zf.ro
august 10, 2011
Admin
antreprenori, banci, business, consultanta de specialitate, consum, credite, economie, finante, income, PIB, politica comerciala, profit, Romania
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, PIB, Romania, societatea de consum
In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL
Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.
Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)
- • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
- • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
- • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
- • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
- • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
- • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
- • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
- • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
- • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
- • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
- • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
- • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
- • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
- • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
- • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
- • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
august 9, 2011
Admin
banci, consum, credit personal fara ipoteca, credite, finante, income, know-how, Prima casa, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata
afaceri, banci, business, criza bancara, economie, finante, income, investitii, life, Romania, societatea civila, societatea de consum
Creditele de nevoi personale sunt imprumuturi unde solicitantul nu trebuie sa justifice modul in care foloseste banii si nici nu este nevoie sa prezinte o garantie imobiliara.
Nevoia de bani pentru cumpararea mobilei, o vacanta sau acoperirea unor cheltuieli neprevazute, dar si frica romanilor de a ipoteca locuinta proprie, chiar daca in acest fel ar beneficia de dobanzi si implicit rate lunare mai mici, fac ca acest tip de imprumut sa fie unul dintre cele mai cautate produse de pe piata bancara romaneasca.
Costul creditelor de nevoi personale este in scadere
Daca in urma cu 2 ani de zile dobanda pentru un credit fara garantii depasea usor valoarea de 20%, atat pentru un imprumut in lei sau euro, in prezent putem accesa credite a caror dobanda este mai mica de 10%.
Chiar si cu aceste dobanzi insa, dobanda anuala efectiva (DAE) nu reuseste sa se apropie de pragul de 10%. Oferte mai bune de dobanzi regasim in cadrul ofertelor speciale pentru virarea venitului sau a pensiei intr-un cont bancar al respectivei institutii financiare.
Integral in MoneyCenter.ro
Sursa tabel: Moneycenter.ro
august 8, 2011
Admin
antreprenori, banci, business, credite, curs valutar, Dolar, economie, Euro, export, finante, import, income, Romania
afaceri, banci, business, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, Romania
Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (08 aug. 2011) a fost stabilit de catre BNR la data de 05 aug 2011.
Vezi lista completa a valutelor!
| Valuta |
RON |
Variatie |
| EURO (€) |
4.2419 |
0.0183 |
| USD ($) |
3.0005 |
0.0289 |
august 8, 2011
Admin
banci, bursa, business, credit ipotecar, credite, Dolar, economie, finante, income, PIB, politica comerciala, politica externa, societatea civila, stil de viata, SUA, tari straine, tendinte
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, know-how, PIB, societatea civila, societatea de consum, tari straine
Agenţia de rating Standard&Poor’s a retrogradat calificativul acordat Statelor Unite pentru prima dată în istorie, de la AAA la AA+, cu perspectivă „negativă” oferind astfel o lovitură puternică sistemului politic şi în acelaşi timp o critică la adresa legislativului pentru eşecul de a reduce cheltuielile şi de a echilibra bugetul, scrie Bloomberg. Este pentru prima dată când SUA pierde ratingul maximacordat de agenţia Standard & Poor’s în anul 1917.
Standard&Poor’s avertizează că o nouă scădere a ratingului ar putea avea loc în doi ani dacă reducerea cheltuielilor nu este conformă planului adoptat de Congres pe 2 august.
„Scăderea ratingului reflectă opinia noastră că planul de consolidare fiscală aprobat de Congres recent nu va fi suficient pentru a stabiliza datoria pe termen mediu asumată de executiv”, a anunţat S&P într-un comunicat publicat vineri, după închiderea pieţelor. Chiar şi cu acest plan adoptat S&P susţine că gradul de îndatorare va ajunge la 74% din PIB până a sfârşitul anului, 79% până în 2015 şi 85 la sută până în 2012. Decizia S&P pare mai degrabă o sancţiune dată politicienilor americani: „Majoritatea republicană din Congres continuă să se opună oricărei măsuri care ar duce la creşterea veniturilor”.
Barack Obama: „Vom ieşi din criză. Lucrurile se vor îmbunătăţi”
Autorităţile americane au oferit imediat o replică prin vocea unui membru al Trezoreriei, care a afirmat că analiza firmei conţine „o eroare de 2.000 de miliarde de dolari”. Oficialul nu a vrut să fie citat cu numele, refuzând totodată să explice unde este greşeala, precizând că „vorbeşte de la sine”.
Alte două mari agenţi de rating, Moody’s şi Fitch, au confirmat săptămână aceasta ratingul de credit „AAA” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a evitat la limită intrarea în default (incapacitate de plată), dar ambele agenţii de evaluare financiară au lansat avertismente privind deficitul şi situaţia economică.
Congresul american a aprobat pe 2 august majorarea plafonului de îndatorare al ţării stabilit anterior la 14,3 miliarde de dolari, stabilind totodată un plan de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Perspectivele retrogradării s-au arătat încă de atunci însă investitorii s-au îngrămădit cu toate acestea pe titlurile trezoreriei SUA, în contextul unor alternative reduse pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.
Din ZF.ro
Update 9.08.2011 – reactii din presa : http://www.zf.ro/business-international/editorial-time-am-luat-resursa-noastra-cea-mai-pretioasa-increderea-si-ne-am-batut-joc-de-ea-
august 1, 2011
Admin
atitudine, banci, business, consum, credite, economie, Euro, finante, know-how, Romania, venit
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, credite, economie, finante, income, know-how, Romania, societatea civila, societatea de consum
Din BankNews.ro
Acest produs promovat intens de institutiile financiare are pe langa dezavantaje si multiple avantaje, daca este folosit inteligent
Foarte multi detinatori de carduri de credit sau cumparaturi asa cum mai sunt ele denumite, nu cunosc principalele caracteristici ale acestora si uneori nu le folosesc tocmai din acest motiv.
Platiti cumparaturile cu cardul de credit, nu scoateti bani de la ATM
Principala utilizare a cardului de credit este aceea de mijloc de plata a cumparaturilor si nu de a scoate bani din el de la ATM, ca in cazul cardului de debit. Pentru cardul de credit comisionul aplicat pentru retragerea banilor de la ATM-ul este foarte mare, in medie in jurul valorii de 2%
Comisionul de administrare
Principalele dezavantaje sunt date de dobanzile mult mai mari decat pentru alte tipuri de credite si de comisionul de administrare anual. Comisionul de administrare se plateste indiferent daca folositi sau nu cardul de credit in decursul unui an de zile, astfel ca trebuie sa alegeti un card cu cel mai mic comision.
Integral in MoneyCenter.ro
iulie 19, 2011
Admin
banci, business, credit ipotecar, credite, curs valutar, economie, Euro, export, finante, import, Romania
afaceri, banci, business, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, Romania
Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (19 jul. 2011) a fost stabilit de catre BNR la data de 18 jul 2011.
Vezi lista completa a valutelor!
| Valuta |
RON |
Variatie |
| EURO (€) |
4.2685 |
0.0032 |
| USD ($) |
3.0368 |
0.0235 |
iulie 1, 2011
Admin
banci, business, credit ipotecar, credite, economie, finante, Romania
banci, business, criza bancara, criza financiara, economie, finante, Romania
Bancherii au traversat cei doi ani de criza fara transformari dramatice desi cuvantul „pierdere” – un subiect tabu pana nu de mult – si-a facut loc in vocabularul lor. Inclusiv jucatori din top zece au aratat anul trecut rezultate negative, in timp ce mai multe banci de talie medie au intrat in 2010 in zona rosie. Deja unii executivi de banci vorbesc acum de dimensiunea pierderii, iar un minus de un milion de euro„nu mai sperie pe nimeni”.
Anul 2011 promite insa sa aduca primele schimbari vizibile in sistem, in conditiile in care mai multe grupuri internationale au anuntat decizia de a renunta la operatiunile locale.
Cititi pe larg in Ziarul Financiar
iunie 21, 2011
Admin
banci, business, credite, curs valutar, economie, editorial, Euro, events, export, finante, import, Romania
afaceri, banci, business, credite, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, curs valutar, economie, finante, income, Romania, tari straine
Moneda romaneasca este supusa la presiuni, ajungand la cel mai scazut niveldin ianuarie in urma amanarii acordului privind Grecia, care nelinisteste pietele, comenteaza Financial Times.
Desi pietele din regiune au rezistat, in general, in ultimele luni, leul romanesc s-a depreciat luni cu pana la 1% fata de euro. Ulterior, moneda s-a tranzactionat cu 4,258 pentru un euro, o scadere de 0,61%, in timp ce actorii economici din intreaga Europa au urmarit cu nervozitate stirile de la Atena, comenteaza Stefan Wagstyl pe un blog gazduit de FT, precizand ca, in prezent, leul este la cel mai scazut nivel din ianuarie.
Acest nivel nu se compara cu cel din timpul crizei, dar este oricum o reflectie a atmosferei tensionate de pe piete, a adaugat el.
Ministrii din Zona euro au amanat luni o decizie de a acorda Greciei o transa de 12 miliarde de euro din imprumutul promis, incercand sa exercite presiuni asupra Parlamentului elen pentru a adopta un nou pachet de masuri de austeritate.
Decizia a afectat si euro, care s-a depreciat cu aproape 1% fata de dolar, inainte de a recupera diferenta.
Si actiunile s-au depreciat in Europa.
Luni, BNP Paribas a afirmat ca leul sufera de „temeri de contagiune”, din cauza prezentei importante de capital elen in banci.
NewsIn
Din BankNews.ro
iunie 17, 2011
Admin
antreprenori, banci, business, credit ipotecar, credite, economie, imobiliare, income, Romania
afaceri, banci, business, credite, economie, finante, income, investitii, Romania, societatea de consum
Din BankNews.ro
Avand in vedere situatia din Grecia, BNR monitorizeaza atent bancile romanesti cu capital grecesc.
Bancile grecesti de pe piata locala – Banc-post, Alpha, Piraeus si Banca Romaneasca – au pompat in ultimii cinci ani cel putin un miliard de euro intr-o serie din cele mai mari proiecte imobiliare pe piata locala, alaturi de UniCredit grecii fiind cei mai mari finantatori din real estate.
La nivel local bancile elene au acordat credite totale de circa 13 miliarde de euro, atat prin sucursalele locale, cat si prin bancile-mama, in timp ce depozitele atrase se ridica la doar 6 miliarde de euro, scrieZiarul Financiar
Astfel, se poate spune ca grecii au fost contribuitor net la finantarea economiei romanesti, in care piata imobiliara a atras unele dintre cele mai mari investitii pe parcursul ultimului deceniu. Printre proiectele care au fost facute si cu ajutorul creditelor furnizate de bancile grecesti se numara mallurile Baneasa Shopping City si Liberty Center din Bucuresti, cladiri de birouri precum Euro Tower (in care Banca Romaneasca a anuntat recent ca isi va muta sediul) sau Cubic Center, precum si o serie dintre cele mai mari ansambluri de locuinte, ca Asmita Gardens, Doamna Ghica Plaza sau Stejarii.
Doar in 19 dintre cele mai mari proiecte imobiliare in care au fost implicate bancile grecesti valoarea cumulata a finantarilor bancare s-a ridicat la aproape un miliard de euro, potrivit unui calcul al ZF.
Integral in Ziarul Financiar
Older Entries
Newer Entries
Elena Niculescu 
Comentarii recente