Bancile romanesti reduc dobanzile la creditele de consum

Lasă un comentariu

Dupa doi ani de zile de inghetare a creditelor pentru consum, bancile romanesti si-au revizuit pozitia in scopul revenirii pe profit in ceea ce priveste creditele de consum acordate populatiei. In ce masura se vor acorda aceste credite in noile conditii, ramane de vazut.

Din BankNews.ro

Bancile reiau competitia pe segmentul creditelor de consum in euro destinate populatiei reducand dobanda anuala efectiva (DAE) medie pentru aceste imprumuturi cu 1,88 puncte in ianuarie, la 6,55%, nivel minim istoric, potrivit datelor BNR.

Contrar evolutiei DAE la creditele de consum in euro nou acordate populatiei, indicele de referinta pentru dobanzile in euro, Euribor la trei luni, a crescut usor pe parcursul primei luni din 2011 de la 1,001% la 1,074% spre finele lui ianuarie.

BNR publica informatii despre evolutia dobanzilor la credite si depozite din luna ianuarie 2007, cand Euribor la trei luni se situa la nivelul de circa 3,7%.

DAE pentru creditele in euro destinate consumului populatiei era in ianuarie 2007 de 12,6% si a scazut sub pragul de 10% din luna februarie 2010. Pe parcursul anului trecut, aceasta dobanda a avut o evolutie mixta, dar a ajuns la 8,43% in decembrie 2010.

Integral in Gandul.info

Cum afecteaza conflictele din Orient economia romaneasca?

Lasă un comentariu

Din Business Magazin:

BCR-Cel mai mic profit de la privatizare

Lasă un comentariu

Din Wall-Street.ro

Grupul BCR a avut anul trecut un profit net dupa impozitare si interesele minoritare de 465 milioane de lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai redus castig inregistrat dupa privatizarea bancii, si a raportat pierderi de 29,5 milioane de lei in trimestrul al patrulea.

In primele noua luni ale anului trecut, grupul BCR a raportat un profit net consolidat dupa impozitare si plata intereselor minoritare de 494,5 milioane lei, potrivit Mediafax.

 

Potrivit datelor de pe site-ul institutiei, profitul net dupa impozitare si plata intereselor minoritare al grupului BCR a avansat treptat de la 649,9 milioane de lei in 2005 la nivelul record de 2,03 miliarde de lei in 2008. Castigul net al grupului BCR a scazut la 871,7 milioane de lei in 2009.

 

Profitul net dupa impozitare si plata intereselor minoritare a scazut anul trecut in principal din cauza „nivelului inca ridicat de provizionare si a diminuarii venitului net”, potrivit unui comunicat transmis de institutia de credit.

 

Grupul BCR a obtinut anul trecut un profit operational de 2,85 miliarde de lei, in scadere cu 12,5% fata de 2009, ca urmare a reducerii venitului operational si in pofida eficientei sporite.

 

Venitul operational net al grupului a scazut anul trecut de la 4,97 miliarde de lei la 4,52 miliarde de lei, in principal din cauza diminuarii ratelor dobanzilor.

 

„Principalul factor al acestui declin (al venitului operational – n.r.) l-a constituit diminuarea ratelor dobanzilor avand ca efect reducerea venitului din dobanzi cu 21,8%, la 6,91 miliarde de lei, sub presiunea suplimentara a reducerii cererii eligibile de credite si a cresterii concurentei pentru afaceri de calitate”, potrivit comunicatului institutiei.

 

Veniturile nete din dobanzi ale grupului BCR au scazut anul trecut cu 2,3%, la 3,75 miliarde de lei, iar veniturile nete din speze si comisioane s-au diminuat cu 34,4%, la 464,4 milioane de lei.

 

Si rezultatul net din tranzactionare a scazut cu 26,6% fata de anul 2009, la 311,1 milioane de lei, rezultatul record din 2009 al tranzactiilor cu instrumente cu venit fix revenind la nivel normal. BCR este in continuare cel mai important jucator pe pietele primara si secundara de obligatiuni si bonuri de Trezorerie.

 

Pe de alta parte, cheltuielile operationale s-au diminuat de la 1,7 miliarde de lei in 2009 la 1,67 miliarde lei anul trecut, ca rezultat al cresterii continue a eficientei si productivitatii, care a contrabalansat majorarea TVA.

 

„BCR si-a ajustat provizionarea riscurilor in mod adecvat la conditiile inca dificile ale pietei. Povara creditelor neperformante este in continuare semnificativa, desi rata formarii acestora s-a aplatizat in ultimele luni ca rezultat al scaderii ratelor dobanzilor, al relativei stabilitati a monedei nationale si al reducerii provizioanelor pentru creditele negarantate”, arata grupul financiar.

 

Cheltuiala neta cu provizioanele de risc pentru imprumuturi si avansuri a totalizat 1,99 miliarde de lei, in scadere cu 12,5% fata de 2009, si a evoluat conform asteptarilor, deoarece in special segmentul IMM a continuat sa resimta constrangeri ale fluxului de numerar, lichiditatii si profitabilitatii, iar programul de austeritate impus de Guvern a afectat inevitabil nivelul venitului familial si comportamentul consumatorilor, precum si cererea eligibila de credite retail.

 

Ponderea creditelor neperformante in total portofoliu a avansat de la 13,1% la finele anului 2009 la 16,8% in decembrie 2010, iar grupul BCR noteaza ca are o rata confortabila de acoperire a creditelor neperformante, de 127,4% (prin garantii si provizioane).

 

Rata de adecvare a capitalului de rang unu si doi s-a situat la sfarsitul anului 2010 la 12,8% potrivit RAS, si 17,1% calculata in IFRS.

In ceea ce priveste banca, activele totale ale BCR au crescut anul trecut cu 8,4%, la 69,92 miliarde de lei. BCR si-a consolidat pozitia de lider de piata dupa active, cu o cota de piata de 19,8% fata de 19% in 2009.

 

Volumul total al portofoliului de credite acordate clientilor (inainte de provizioane si potrivit IFRS) a crescut cu 4,5%, la 48,6 miliarde de lei.

 

„In ultimul an BCR si-a majorat usor cota de piata pe creditare generala la circa 22,2%, datorita performantei bune pe segmentul creditarii corporate concretizata in imbunatatirea pozitiei pe acest segment (majorare cu 1,2 punct procentual a cotei de piata) si a unei usoare cresteri a creditarii imobiliare (+0,2 puncte a cotei de piata fata de anul anterior)”, potrivit comunicatului.

 

Banca si-a majorat portofoliul de depozitele atrase de la clienti cu 4,1% fata de anul 2009, la 37,29 miliarde de lei, pe fondul unei cresteri sporite a plasamentelor pe ambele segmente principale de clienti (cu 3,4% pe segmentul corporate si cu 4,3% la depozitele retail).

 

BCR a extins reteaua de sucursale cu sapte unitati anul trecut, la 668 de unitati de retail.

 

Banca a extins in continuare reteaua de ATM-uri, cu 165 noi bancomate, ajungand la 2.266 ATM-uri, precum si numarul de POS-uri, la 17.799 unitati la 31 decembrie 2010.

 

Datele financiare prezentate sunt consolidate si neauditate si sunt calculate in conformitate cu standardele internationale de contabilitate, IFRS.

 

 

 

TOP joburi cautate pe timp de recesiune & criza

2 comentarii

Din BankNews.ro

Desi de mai bine de doi ani sute de mii de angajati au ramas fara loc de munca, au existat si norocosi, care nu numai ca si-au pastrat joburile, dar au devenit chiar mai solicitati decat inainte. Fie ca este vorba de contabili, fie de mestesugari sau de recuperatori, exista si domenii de activitate care au mers bine pe timp de criza sau care au fost revitalizate ca urmare a dificultatilor economice.

Potrivit unui studiu recent, peste 40% dintre romani se asteapta si in acest an sa-si piarda locul de munca, in timp ce o treime spune ca este posibil sa li se taie salariul.
Desi angajatii sunt in continuare pesimisti in ceea ce priveste viitorul lor profesional, specialistii spun ca exista si domenii carora le merge bine, si asta tocmai datorita crizei.

Vezi mai jos lista activitatilor care merg bine si pe criza:

Contabil. In vremuri ce criza orice mic patron vrea sa-si gestioneze cat mai bine banii. De aceea contabilii sunt la mare cautare in aceasta perioada, fie pentru micile afaceri de familie, fie pentru unele mai mari.

Domeniul educatiei. Nu vorbim aici despre sistemul de stat, unde in ultima perioada s-au facut disponibilizari si unde nu exista prea mari sanse de angajare in viitorul apropiat. Dar cu un sistem de invatamant in care nimeni nu mai are incredere, tot mai multi romani recurg la institutiile de educatie private, in special la nivel de cresa sau de gradinita.

Industria divertismentului. In timpul Marii Depresiuni din America, industria filmului a explodat, in conditiile in care oamenii incercau sa uite de realitatile dure ale vietii si aveau mai mult timp pentru a se relaxa. Acelasi lucru s-ar putea intampla si astazi, cand oamenii ar putea sa mearga mai des la film sau la teatru, sa joace jocuri video sau sa practice un sport.

Angajat intr-o companie de utilitati. Munca intr-o companie care se ocupa de salubrizare, de exemplu, va fi intotdeauna una sigura, chiar si in timp de criza. Orasele trebuie curatate in fiecare zi, indiferent daca este criza sau nu.

Mici mastesugari. Meserii uitate in ultima vreme, ca pantofar, croitor sau depanator radio-tv sunt acum redescoperite, iar micile ateliere care au rezistat pana acum, se revigoreaza dintr-o data. Pe timp de criza, regula generala a devenit „totul se repara, nu se inlocuieste”.

Sanatate. Desi sistemul medical de la noi a intrat si el in criza, o data cu subfinantarea de la stat si cu migratia masiva a specialistilor in strainatate, domeniul este unul ofertant pentru cei cu studii de specialitate. Fie ca se ocupa locurile lasate libere de cei care au plecat in strainatate, fie ca apar clinici private care au nevoie de personal, cei cu diferite specializari in medicina isi pot gasi cu usurinta un loc de munca. Cele mai ravnite calificari sunt cele de asistente, medici de medicina interna, stomatologi sau generalisti.

 

citeste mai mult: incont.ro

China a depasit Japonia, devenind a doua putere economica a lumii

Lasă un comentariu

Source: BBC.NEWS

China has overtaken Japan as the world’s second-biggest economy.

Japan’s economy was worth $5.474 trillion (£3.414 trillion) at the end of 2010, figures from Tokyo have shown. China’s economy was closer to $5.8 trillion in the same period.

Japan has been hit by a drop in exports and consumer demand, while China has enjoyed a manufacturing boom.

At its current rate of growth, analysts see China replacing the US as the world’s top economy in about a decade.

„It’s realistic to say that within 10 years China will be roughly the same size as the US economy,” said Tom Miller of GK Dragonomics, a Beijing-based economic consultancy.

The US economy is currently almost three times the size of the Chinese economy in dollar terms. The UK’s economy is estimated to be the world’s sixth largest.

Overseas risk

Japan played down the significance of the shift in the economic league table, and the fact that it has been replaced as the second-largest economy for the first time in more than four decades.

Continue reading the main story 

“Start Quote

Historically, the birth of new economic superpowers has caused great global instability ”

End Quote

image of Stephanie Flanders Stephanie Flanders Economics editor, BBC News 


„As an economy, we are not competing for rankings but working to improve citizens’ lives,” said Economics Minister Kaoru Yosano.

The minister added that China’s booming economy was welcome news for Japan as a neighbouring country.

China is now Japan’s main trading partner and is increasingly important to companies such as electronics firm Sony and carmakers like Honda and Toyota.

However, Mr Yosano said that Japan needed to watch closely „risks from overseas economies and currency moves”.

Read more here.

Topul bancilor din Romania in functie de notorietate

Lasă un comentariu

Topul bancilor in functie de notorietate

P99433Afla bancile la care se gandesc romanii.

Click aici pentru a citi integral articolul…

Locul 11: Banca Romaneasca – 1%
Locul 10: Banca Comerciala Carpatica – 1%
Locul 9: Alpha Bank – 2%
Locul 8: UniCredit Tiriac Bank – 2%
Locul 7: CEC Bank – 4%
Locul 6: ING – 5%
Locul 5: Bancpost – 5%
Locul 4: Raiffeisen Bank – 11%
Locul 3: Banca Transilvania – 13%
Locul 2: BRD – 18%
Locul 1: BCR – 34%

Bancile au fost complice la frauda secolului

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Institutiile bancare sunt acuzate ca au ignorat o frauda de zeci de miliarde de dolari. Bernard Madoff, autorul celei mai mari escrocherii financiare din istorie, spune ca bancile „stiau cu siguranta” de schema sa piramidala.

In primul interviu acordat unei publicatii de la inchiderea sa, Bernard Madoff a declarat pentru cotidianul american „The New York Times” ca mai multe banci cu care lucra stiau de frauda sa, dar au ales sa o ignore. „Cu siguranta stiau. Dar atitudinea lor a fost de genul «Daca faci ceva ilegal, noi nu vrem sa stim»”, a declarat Madoff.

„Au ales sa inchida ochii”

Fara a-si nega vinovatia, Madoff spune ca institutiile bancare si mai multe fonduri de investitii cu care avea operatiuni „au ales sa inchida ochii”. Cu toate ca existau numeroase discrepante intre documentele oficiale pe care el le publica si alte rapoarte la care institutiile aveau acces, bancile si fondurile nu au semnalizat nimic, devenind astfel un fel de complici la schema piramidala care a lasat mii de investitori fara bani, arata publicatia americana.

Continuarea in Adevarul

TOP 10 cele mai avantajoase depozite la bancile comerciale

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Dobanzile la depozite au coborat si cu un punct procentual de la inceputul anului in unele cazuri, in conditiile in care pe piata monetara interbancara depozitele cu scadente la trei si sase luni afiseaza dobanzi mai mici cu 1-1,5 puncte procentuale decat in toamna anului trecut.

Cele mai ample reduceri au fost operate de bancile grecesti, care au tinut anul trecut foarte sus dobanzile la depozite in ciuda tendintei generale de ajustare a bonificatiilor, pe fondul crizei fiscale din Grecia care le impiedica sa obtina finantare la costuri rezonabile de pe piata interbancara. Alpha Bank, al treilea jucator de pe piata, a anuntat luna trecuta cea mai mare reducere de dobanda, de un punct procentual si plateste in prezent bonificatii cuprinse intre 6% si6,5% pe an.

Piraeus si Emporiki au taiat, de asemenea, 0,75 puncte procentuale din doanzile platite la depozite, iar Bancpost plateste din aceasta saptamana cu 0,6 puncte mai putin pentru sumele atrase de la populatie.

Banca Transilvania a operat chiar doua reduceri de dobanzi pe parcursul lunii trecute, aplicand o reducere de o jumatate de punct procentual bonificatiilor platite pentru sumele atrase pe 111 zile dupa ce anterior taiase un sfert de punct din dobanzile la depozitele la termen.

Cum a ajuns BNR sa nu mai vrea bani in rezerva valutara

Lasă un comentariu

Din Zf.ro

Banca Naţională are o rezervă valutară care acoperă aproape dublul datoriei externe pe termen scurt, putând fi considerată excesivă comparativ cu rezerva altor bănci centrale din regiune, după ce în ultimii doi ani a primit aproape 10 mld. euro de la FMI printr-un acord de finan­ţa­re încheiat tocmai din teama că rezerva nu ar fi sufici­entă pentru acoperirea datoriei în cazul unui şoc extern.

Rezerva a devenit atât de mare încât, dintr-o dată, BNR a hotărât că nu mai vrea bani de la FMI şi astfel România a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro din acordul de împrumut.

Adică împrumutul angajat s-a dovedit mai mare decât era nevoie, mai ales că 2,5 mld. euro s-au dus direct la buget în loc să fi ajuns tot în rezerva BNR. Numai că tot BNR va trebui să dea înapoi banii luaţi cu împrumut de la FMI. „Din punctul de vedere al rezervelor valutare noi avem o situaţie bună de mai multă vreme. Rezervele au fost ţinute aici pentru a linişti pieţele financiare, care deveniseră prea nervoase”, spune analistul financiar Aurelian Dochia. În rezerva BNR se aflau, la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 35,9 miliarde de euro, incluzând şi valoarea de 3,2 miliarde de euro a celor 103,7 tone de aur.

În aceste condiţii, rezerva valutară este de 1,85 ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt a României. Dintre ţările din regiune, rezervele valutare ale Cehiei acoperă de 2,1 ori datoria externă pe termen scurt, în timp ce în cazul Ungariei şi Poloniei gradul de acoperire scade la 130 şi respectiv 120%.

Faţă de octombrie 2008, când criza s-a manifestat pe plan local printr-un atac speculativ al străinilor asupra monedei naţionale, rezerva valutară a crescut cu peste 6,5 miliarde de euro. În ultimele trei-patru luni, rezerva valutară totală s-a menţinut în intervalul 35-36 miliarde euro, dar de la începutul anului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de euro exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le-a făcut statul. Banii aceştia va trebui să fie rambursaţi în doar câţiva ani.

În acelaşi timp, rezerva valutară a României acoperă echivalentul a opt luni de importuri, comparativ cu şase luni în cazul Poloniei şi aproximativ patru luni în cazul Ungariei şi Cehiei, potrivit datelor BNR. Acest indicator se calculează pentru a afla pe ce perioadă ar putea fi acoperit importul de bunuri şi servicii în cazul intrării în incapacitate de plată a ţării. În schimb, România nu stă la fel de bine în ceea ce priveşte valoarea rezervei valutare, exclusiv aur, per capita. Astfel, fiecărui locuitor i-ar reveni circa 1.500 de euro, la jumătate faţă de unguri sau cehi. În Polonia, rezerva valutară per capita ajunge la 1.800 de euro. Din acest punct de vedere, România are însă o situaţie similară cu China, ţara cu cea mai mare rezervă valutară din lume, evaluată la peste 2.100 de miliarde de euro. Fiecărui chinez i-ar reveni însă puţin peste 1.600 de euro.

În paralel, baza monetară – adică numerarul în circulaţie şi disponibilităţile băncilor din conturile deschise la BNR – este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperită în proporţie de trei la unu de rezervele internaţionale.

Cele mai ieftine oferte de la Orange, Cosmote si Vodafone

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Dupa cum ne-au obisnuit companiile de telefonie mobila din Romania, cei trei giganti care au impreuna peste 25 de milioane de utilizatori, folosesc „o mie de optiuni si extra-optiuni” pentru „a veni in intampinarea nevoilor clientului”.

Ziare.com a incercat pentru dumneavoastra sa ofere un pic de lumina publicand cele mai ieftine abonamente, dar si cele mai bune oferte la cartele prepaid pentru a va face alegerile mai usoare.

Astfel ca Orange Romania, care in momentul de fata inca mai e pe locul intai ca si numar de clienti vine cu o oferta de 4,17 euro. Este vorba de abonamentul Delfin 4. Acesta include 200 de minute in retea si 25 de minute nationale.

„Pe langa acest tip de abonament, Orange mai ofera si abonamentul de baza in valoare de 3,72 euro. Pornind de la abonamentul de baza de 3 euro (fara TVA), clientii isi pot construi planul de servicii care li se potriveste cel mai bine alegand dintre optiunile de voce, mesaje scrise sau multimedia, la care pot adauga alte servicii suplimentare”, au declarat pentru Ziare.com reprezentantii Orange.

Cosmote vrea sa atraga noi clienti cat mai multi

In prezent, cel mai accesibil abonament din portofoliul Cosmote este planul tarifar „Perfect pentru Tine” care, pentru un abonament lunar de 4,5 Euro/luna (fara TVA), ofera 50 de minute nationale si internationale catre zona 1 alaturi de 500 de minute si 500 de SMS-uri in retea.

„La acest plan tarifar, utilizatorii pot adauga extraoptiuni care includ minute nationale si internationale suplimentare si/sau extraoptiuni cu minute si SMS-uri suplimentare in retea. In plus, pana la 28 februarie 2011, noii abonati care aleg acest plan tarifar pot beneficia de anumite promotii„, ne-a declarat, Gabriel Ionita, Senior Manager Products and Services Development, Cosmote Romania

Vodafone comunica simplu

Oferta Vodafone are un abonament numit Vodafone Simplu care costa doar 3,72 de euro, el fiind cel mai ieftin. Acesta nu are minute incluse (singurele minute disponibile ar fi minutele de vechime in retea, in cazul in care clientul beneficiaza de astfel de minute). Potrivit oficialilor Vodafone, este un abonament pentru nevoi de comunicare reduse, pe care il poti imbogati oricand cu una dintre extraoptiunile cu minute incluse in functie de nevoile tale.

Prepaid-ul bate abonamentul

La Orange, cei care achizitioneaza cartele PrePay pana la data de 15 februarie comunica dublu timp de 1 an. Oferta include 2 x 1.500 de minute in retea, 2 x 1.500 SMS-uri in retea, 75 de minute in orice retea nationala si internationala si 75-uri SMS in orice retea nationala. Costul cartelei este de 4 euro in prima luna si 5 euro in a doua luna.

Continuarea in Ziare.com

Older Entries Newer Entries