octombrie 23, 2018
Admin
amintiri, atitudine, comunicare, educatie, Elena Niculescu, medicina romaneasca, Romania, women
atitudine, attitude, Bucuresti, comunicare, life, Romania
Azi dimineata s-a tot repetat la stiri ca „procedurile au fost respectate” in cazul copilului de un an si zece luni operat si din pacate pierdut din cauze neelucidate pana-n prezent; nici nu indraznesc sa ma gandesc ce-o fi in sufletul parintilor acelui pui de om nevinovat supus unei interventii chirurgicale la o varsta atat de frageda, dar ca o mama „exagerata” ce sunt, mi-am amintit ieri de cate ori mi s-a sugerat sa-mi operez copiii cand erau mici de hernie, de polipi, de amigdale si am tot amanat momentul, am mai consultat un medic de specialitate si asa mai departe.
Numai la apendicita m-am mobilizat si am stat apoi langa copil pana a iesit de sub anestezie, s-a ridicat din pat, a dormit peste noapte si-apoi am plecat acasa a doua zi. Eram la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu, intr-un salon cu alti copii operati de diferiti doctori chirurgi si din cate-mi amintesc n-am avut deloc senzatia ca suntem ai nimanui!
Se intampla in prima parte a anilor nouazeci, intr-un spital de stat.
Am revenit in acel spital acum doi-trei ani cu nepoata mea cea mai mare, impreuna cu tatal ei. M-a impresionat placut faptul c-am fost tratati cu atentie si profesionalism de cadrele medicale la camera de garda; din fericire, era vorba doar de-o urticarie care s-a dovedit a nu fi nimic grav, contagios etc.
Am intalnit in viata multi medici extraordinari, bine pregatiti, carismatici, devotati meseriei pe care o practica, dar am avut parte si de experiente mai putin fericite, pe care nu intentionez sa le mentionez acum, aici.
#DinAmintirileUneiMame
octombrie 10, 2018
Admin
Bucuresti, imagini frumoase, Romania
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, life, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata
octombrie 10, 2018
Admin
atitudine, moda, Romania
atitudine, attitude, comunicare, life, Romania, societatea civila
Constat cu stupoare ca #FB a devenit un fel de club al fanatismului religios, al bigotismului si al habotnicilor de diverse calibre. Culmea este ca unii dintre ei ignora „memoria” online, adica pana acum ceva timp se declarau dezinhibati d.p.d.v. al moralitatii, iar acum au devenit brusc piosi!
octombrie 9, 2018
Admin
atitudine, Bucuresti, Elena Niculescu, flori, natura
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, flori, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
octombrie 2, 2018
Admin
atitudine, Bucuresti, flori, natura, toamna
atitudine, Bucharest, Bucuresti, flori, life, natura, viata
septembrie 30, 2018
Admin
atitudine, comunicare, Elena Niculescu, Romania
atitudine, attitude, comunicare, femei, life, Romania
“Cu cât ești mai înțelept, cu atât îți dai mai bine seama că pe lume există mulți oameni deosebiți. Oamenii de duzină nu observă nicio deosebire între semenii lor.”
Blaise Pascal (1623-1662).
Am gasit acest citat in limba franceza, intr-o carte scrisa de Thomas Hardy (1840-1928).
De multe ori ma-ntreb daca stramosii omenirii gandeau mai profund decat contemporanii nostri din secolul XXI?
#DilemeleCunoasterii
septembrie 8, 2018
Admin
arta, atitudine, Elena Niculescu, hobby, Sfanta Maria
atitudine, attitude, femei, flori, imagini frumoase, jurnalul unei femei de afaceri, life, sarbatoare, terapia prin imagini frumoase, viata


Spiritul unei sarbatori consta in ceea ce le transmiti celorlalti!
august 14, 2018
Admin
comunicare, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
Am ascultat ieri dupa pranz o emisiune la radio si am inteles ca nu poate oricine sa adune sute de mii de oameni atat de repede, ca de fapt s-a desfasurat un conflict intre niste strategi care au stabilit regulile jocului dinainte foarte amanuntit si ca este posibil ca infiltrati violenti bine instruiti sa fi existat in ambele tabere, alaturi de manifestantii obisnuiti si pasnici. Personal ma ingrijoreaza faptul ca vineri 10 August s-a facut un exercitiu de testare, asa cum se precizeaza si in alte opinii aparute in mass-media! Iar oamenii se injura de trei zile pentru detalii, exista scene care se distribuie viral peste tot, dar viziunea macro/de ansamblu a fenomenului este neglijata.
Nu-mi dau seama daca vom afla adevarul curand, sau vor trece anii si nu vom afla mai nimic concret.
august 7, 2018
Admin
atitudine, business, comunicare, consultanta de specialitate, copii, diaspora romaneasca, educatie, Elena Niculescu, femei, parenting, provinciali, provincialisme, Romania, women
atitudine, attitude, educatie, femei, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine, viata
Daca ai o minte antrenata sa gandeasca, sa discearna, sa ia decizii mai mult sau mai putin inspirate/corecte, atunci ai aflat deja ca nu trebuie sa-ti educi copilul in ura si dispret pentru tara in care s-a nascut! Teoriile preluate la indigo din mass-media nu te-ajuta daca le repeti si pe pagina ta de #FB! Aduni like-uri cu postari lacrimogene, defetiste si teribiliste, dar nu te ajuta sa le oferi copiilor tai o viata mai frumoasa! Incearca alte strategii de supravietuire in lumea aceasta dura si nemiloasa!
Aveam colege care aveau cate un copil si erau nemultumite ca nu le pot oferi un viitor copiilor lor in Romania! Una era inginer textilist venita de la Crinul si cealalta era dactilografa la noi in companie de cativa ani. Ele se considerau femei „cu pretentzii”, nascute in mediul rural si stabilite in Bucuresti. De exemplu una dintre ele si-a mutat copilul de la scoala din cartier, deoarece acolo se preda limba rusa!
Cealalta si-a trimis copilul intr-un orasel de provincie din Belgia ca sa se formeze mai bine, mai occidental! Am intalnit-o dupa ani de zile si mi-a povestit ce realizari a avut acolo copilul ei: si-a cumparat o casa cu banii trimisi de parintii din Romania!?!
O alta cunostinta care lucra intr-o banca din Bucuresti si-a trimis copilul la studii in strainatate ajutand-ul sa obtina mai multe burse.
Intre timp copilul s-a casatorit acolo si s-au nascut doi copii. Nu stiu care au fost realizarile profesionale in acest caz, dar s-a intemeiat o familie mixta, cu nunta la Bucuresti si cu predica preotului bilingva.
La sfarsitul clasei a opta, fiul meu mi-a marturisit destul de derutat ca majoritatea colegilor de clasa vor sa emigreze la un moment dat. Atunci am realizat ca este momentul sa discutam despre subiect si i-am explicat urmatoarele: cand mergi in strainatate depinde cine esti, ce reprezinti si mai ales cum esti perceput si intampinat de cei de-acolo, caci altfel este destul de grea viata pretutindeni in lume!
Dupa cativa ani a-nceput sa vada strainatatea el insusi in direct si s-a convins ca exista „the bright side and the dark side of the world everywhere”!
#ParentingDeRomania
Older Entries
Newer Entries
Comentarii recente