Europa – victima a terorismului?

Lasă un comentariu

O intrebare la care este foarte greu de gasit un raspuns!

Ieri, la Bruxelles au explodat bombe in aeroportul principal si la metrou, exista victime si multi raniti; alerta maxima, panica, stiri confuze si multe relatari disperate de la fata locului. Zborurile Tarom au fost anulate.

Foarte multi oameni cauta vinovati din randul politicienilor europeni, desi nu stiu daca in stadiul actual ajuta la ceva.

Altii blameaza recenta politica europeana permisiva legata de emigranti, desi este stiut ca nu este uman sa ramai apatic la necazurile altor oameni indiferent de nationalitate si tara de origine.

Intrebarea care ma framanta din nou este: cum s-a ajuns aici si mai ales de ce?
Intotdeauna am considerat ca aeroporturile din lume sunt cele mai sigure locuri deoarece nimeni (teoretic!) nu poate patrunde acolo nescanat/necontrolat mai mult, sau mai putin meticulos! De asemenea bagajele care te insotesc, toate sunt controlate, deschise, insemnate, pot fi confiscate, etc.! Ti se cere sa-ti golesti buzunarele, sa-ti scoti bratara metalica, esti intrebat daca ai tija metalica in picior, poti fi dezbracat si controlat in intregime daca ceva li se pare suspect celor de la intrare! Si atunci imi pun intrebarea cum se pot introduce obiecte strict interzise in aeroport, ori in avion?
Lipsa de vigilenta, complicitate, ineficienta aparaturii de control care a evoluat enorm de mult in ultimii patruzeci de ani???
Nu are rost sa amintesc faptul ca la Paris (in tranzit) mi s-a confiscat forfecutza de unghii din portfard in toamna lui 2002, desi o purtasem cu mine in poseta peste douazeci de ani, alaturi de penseta si pila de unghii in zeci de zboruri cu avionul!

Inainte, prin anii ’80, ’90, erau mai multe controale si mai multa securitate, aceasta-i concluzia la care am ajuns gandind comparativ! Este trist, dar adevarat! Dorinta de unificare, de armonizare, de globalizare, de ridicare a barierelor tarifare si netarifare a avut consecinte pozitive, dar a creat si efecte secundare de neimaginat in urma cu niste ani; este un fenomen care ar trebui analizat de catre specialisti in economie-finante-sociologie-politologie-religie, etc.!
Un fel de „remember”: Cronologia atacurilor teroriste

Articole din presa romaneasca pe aceasta tema:

 

 

Update 24.03.2016:

Evenimentele tragice de marti dimineata de la Bruxelles ne-au deteriorat bucuria unei primaveri frumoase si linistite inaintea Pastelui romano-catolic. Trei kamikaze au facut treizeci si una de victime si trei sute de raniti!
Astazi este doliu national in Romania in memoria victimelor atentatului terorist de la Bruxelles. Condoleante si compasiune pentru rudele celor disparuti!

IMG_8868too old

Istoria comertului exterior de altadata

Lasă un comentariu

Astazi m-am intalnit cu fostii mei colegi de birou, oameni care au lucrat in sistemul de comert exterior de altadata. Unii dintre ei au pus bazele acestei activitati inca de la inceputuri, dar putini au mai ramas in viata. Am stat de vorba cu o doamna care a intrat in al opzeci si noualea an de viata, a fost prima mea sefa de serviciu. O femeie foarte inteligenta, dura, aspra, dar cu veleitati de diplomata si negociatoare, vorbitoare de franceza si germana.

Avea intotdeauna raspunsuri pregatite si stia sa faca fata presiunilor, avea o putere de munca iesita din comun si gasea solutii acolo unde altii se incurcau in propriile probleme.

Este un fel de etalon al operatiilor in compensare care se faceau pe atunci si chiar daca uneori nu intelegea nimeni mare lucru din ceea ce gandea dansa, de cele mai multe ori reusea sa limpezeasca totul intr-un final.

Ceea ce-mi placea era felul in care centraliza situatiile pe care trebuia sa le prezinte conducerii, ministerului, etc.

Le „aranja” in asa fel incat acestea sa poate fi verificate pe verticala, pe orizontala, dar mai ales pe diagonala!

I-am marturisit ca as vrea sa scriu o istorie a comertului exterior intrucat imi dau seama ca oamenii din ziua de azi nu cunosc mai nimic din ceea ce a insemnat aceasta activitate si m-a incurajat spunandu-mi ca ar fi binevenita!

Am sa ma straduiesc s-o scriu!

Romania si Monarhia

Lasă un comentariu

In ultimele zile acest subiect este discutat si dezbatut foarte asiduu, dat fiind anuntul facut recent in legatura cu starea precara de sanatate a Majestatii sale Regele Mihai.

In acest context mi-am pus intrebarea: cum ar fi aratat Romania contemporana daca monarhia ar fi condus tara fara intrerupere in ultimii ani, daca regele n-ar fi abdicat la un moment dat?

M-am gandit sa analizez Lista monarhiilor contemporane.

Din lista tarilor in care exista monarhii am vizitat Danemarca, Suedia, Norvegia, Kuwait, Iordania si Emiratele Arabe.

Ce mi-a atras atentia in mod special in tarile vizitate?

Cum este perceputa monarhia la noi in tara?

Ce se intampla in alte tari ca Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, unde exista monarhii?

Sunt o multime de intrebari la care voi incerca sa gasesc raspunsuri!

La plimbare prin centrul Bucurestiului, cu povesti de viata

Lasă un comentariu

IMG_8044

Hotel Capitol

IMG_8048

„Blocul de la Romarta” – asa-i spuneam in copilarie. Imi placea foarte mult sa merg cu mama mea la plimbare prin centrul Bucurestiului, sa ne oprim in magazine la cumparaturi, sau sa mancam o amandina la cofetarie.
In blocul acesta locuia o familie de cunoscuti de-ai mamei mele: ea era o femeie cu dota, venita din provincie, care-si deschisese o gogoserie in oras, iar el era ofiter de cariera cu un rang destul de important. In casa lor totul mirosea a gogosi prajite!
‪#‎povestideviata‬

IMG_8046

Cercul Militar (fosta Casa Centrala a Armatei)

O cladire din marmura care rezista si a ramas aproape neschimbata in decursul timpului.

Duminica trecuta am vizitat cateva  expozitii de pictura, doua dintre ele aflate la Cercul Militar si ne-am amintit ca acolo eu am avut balul de absolvire a liceului (de la care nu am nicio fotografie), iar sotul a avut in una dintre sali o expozitie de pictura intitulata „Anotimpuri”.
‪#‎povestideviata‬

IMG_8054

Multe cladiri vechi din centrul Bucurestiului au nevoie de „ingrijiri”…cum este cea din imagine.

IMG_8056

Alte cladiri mai „norocoase” au fost renovate, „igienizate” si in curand vor prinde iarasi viata, ca cea din imaginea de mai sus!

Anul 2016 este un an bisect!

Lasă un comentariu

Acest adevar inseamna o zi in plus la luna februarie, fenomen care se repeta la fiecare patru ani.

IMG_8021

Arta romaneasca din zilele noastre

Lasă un comentariu

‪#‎FB‬ mi-a atras atentia zilele trecute asupra unor evenimente culturale din capitala! Pe un anumit grup se face publicitate pentru o expozitie de arta intr-o incinta foarte veche, sobra, care impune seriozitate si devotament prin denumire. Si ce credeti ca se expune acolo? Este un fel de invitatie la fantezie si desfrau „vizual&intelectual”, la relaxare si nu numai! Si nu am sa folosesc un cuvant care descrie acele stabilimente adecvate din anumite orase ale lumii, nu am sa numesc nici femeile care se expun in vitrine pentru a atrage vizitatorii interesati, ci am sa tac!

Despre arta contemporana ar fi foarte multe de spus! Se promoveaza viciile, trivialitatea, grotescul si morbidul, ceea ce din punctul meu de vedere nu se poate numi arta!

Un pictor care a expus in acea cladire cu ani in urma isi aminteste ca prin anii optzeci cei din conducerea salii de expozitie erau foarte exigenti nu numai cu lucrarile expuse, dar si cu denumirea expozitiei!

Ceea ce n-am inteles deloc este ce legatura poate exista intre o expunere de femei semi-nude si marele 

Vincent van Gogh, care n-a pictat nuduri la viata lui?

Dar de ce sa ne miram? Nu toata lumea a studiat istoria artelor, nu toti pictorii au citit vietile pictorilor si nu au rasfoit albume de arta…

Una e sa te referi la Botticelli si cu totul altceva sa faci referire la Gaugain ori la Toulouse-Lautrec

Despre generatia „optzeci”

Lasă un comentariu

Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”. 

Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.

Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!

Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.

Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!

„All We Need Is Love!”

Lasă un comentariu

Intr-o societate faramitata, divizata, deziluzionata, manipulata din toate partile, oamenii cu greu isi regasesc echilibrul…asta in cazul in care au fost vreodata rationali, echilibrati, obiectivi, cu discernamant si asa mai departe.

Multi se lauda cu ce-au fost odata, altii considera ca sunt acum la apogeul carierei, creatiei, ori prosperitatii; o lume eterogena si plina de creaturi ciudate.

IMG_7919

In viata nu este suficient sa crezi in ceva, depinde in ce! Totul tine de alegerile pe care le faci si de stima de sine!
Legat de stima de sine, consider ca este important cum te prezinti in fata celorlalti oameni; un aspect ingrijit conteaza foarte mult, este ca o carte de vizita! Uneori trebuie sa stii sa-ti stabilesti ordinea prioritatilor!
Victimizarea excesiva nu ajuta, ba dimpotriva.
Bogatia este relativa si nu inseamna rafinament, iar nobletea de regula este nativa, se mosteneste.
‪#‎SavoirVivre‬
‪#‎ArtaDeATrai‬

 

Cazul copiilor internati la Spitalul Marie Curie

Lasă un comentariu

Astazi am ascultat la RRA o emisiune despre copiii internati la spitalul Marie Curie din capitala, iar concluzia este aceeasi ca si pana acum cateva zile: cauza imbolnavirii necunoscuta! S-au studiat foile de observatie, s-a urmarit evolutia fiecarui copil de la nastere si pana-n momentul imbolnavirii grave, s-au prelevat probe de apa, lapte praf, fructe si legume, au fost verificate conditiile de igiena din casele de unde provin copiii, s-au disecat tot felul de ipoteze, dar degeaba!
Exista multe semne de intrebare in continuare, deoarece eventuala administrare de antibiotice ori antidiareice pot avea reactii imediate asupra cauzelor imbolnavirii (din care motiv rezultatele analizelor nu mai sunt edificatoare), dar efectele infectarii/intoxicarii au ramas in organism si isi urmeaza „programul” diferit de la un subiect la altul functie de rezistenta fiecaruia, de imunitate, etc.

Romanii isi irosesc energiile pe Facebook!

Lasă un comentariu

Ieri s-a declansat razboiul antenelor cu viteza fulgerului. Eu am aflat abia seara de pe Facebook si iar am constatat cu cata aversiune se trateaza oamenii unii pe altii…

Barbatii au iesit la atac inarmati cu toata artileria de injuraturi si cuvinte grele, iar femeile „dedicate” politicii autohtone si lipsite de alte ocupatii/obligatii/indeletniciri femeiesti/etc. au preluat stindardele luptei exprimandu-si opiniile bine conturate functie de context, de barbatii macho pe care-i admira si asa mai departe.

Imi amintesc de anii anteriori cand niste adevarate femei fara ocupatie, ma indemnau sa am opinie, sa ma implic pe baricade, sa ies in strada, etc. Una era de stanga, alta era de dreapta si au parasit in acelasi moment lista mea de amici virtuali #FB din cauza refuzului meu de a le face pe plac…

Aceste sufragete penibile ar face mai bine sa se implice in actiuni caritabile, sa faca voluntariat, sa infieze un copil, sa croseteze, sa coasa, sa faca orice constructiv si folositor pentru ceilalti! 

 

Older Entries Newer Entries