O singura banca din Romania cu solvabilitate sub 10%

11 comentarii

Solvabilitatea bancilor auhtone, calculata la nivel agregat, se plaseaza in jurul a 14%, nivel considerat confortabil avand in vedere a ca nivelul minim impus prin reglementarile in vigoare este de 8%, iar BNR solicita un nivel de minim 10% in cadrul procesului de supraveghere pentru a mari capacitatea bancilor de a face fata la socurile induse de criza financiara.

„Pentru prima data in ultimii doi ani, o singura banca a raportat un nivel sub 10% al raportului de solvabilitate, respectiv 9,3% in iunie 2011, dar aceasta detine numai 0,1% din activele totale ale sistemului bancar romanesc”, potrivit Raportului asupra stabilitatii financiare publicat recent de BNR.

Banca centrala le-a solicitat actionarilor acestei institutii sa mareasca capitalul social al bancii pana la finele anului.

Integral in Fin.ro

Cum se schimba Codul Fiscal-principalele modificari

Lasă un comentariu

Din Business Magazin

Data de declarare şi de plată pentru toate impozitele şi taxele va fi 25 ale lunii, a stabilit miercuri Guvernul, cu ocazia modificării Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală. Se înlocuieşte astfel sistemul actual, în care unele impozite se declarau până la data de 15 ale lunii sau până la 15 mai, pentru impozitul pe venit.

De asemenea, firmele mici, care au avut în anul anterior un număr mediu de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri până în 100.000 de euro, vor depune la fisc declaraţia unică trimestrial, în loc de lunar (este vorba de Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate). Aproximativ 54% din totalul firmelor din România vor beneficia de această facilitate, estimează Guvernul.

Vor fi scutite de la plata penalităţilor de întârziere firmele care îşi achită până în 31 decembrie 2011 datoria principală şi dobânda aferentă acesteia, pentru datorii ale firmelor existente la data de 31 august 2001. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere, dacă plata principalului şi a dobânzii aferente se fac până la 30 iunie 2012.

„De exemplu, dacă o firmă astăzi are o datorie de 100 de lei, compusă din 70 de lei principalul plus dobânda şi 30 de lei penalităţi, şi până în 31 decembrie 2011 îşi plăteşte principalul plus dobânda, adică 70 de lei, este scutit de plata penalităţii de 30 de lei. Dacă aceeaşi firmă plăteşte principalul şi dobânda, adică 70 de lei, până în 30 iunie 2012 va fi scutit de jumătate din cât trebuie să plătească drept penalizare, adică în exemplul nostru 30/2 va însemna 15 lei”, a explicat premierul Emil Boc. „Această măsură am luat-o pentru a sprijini firmele care au fost în dificultate datorită crizei economice.”

Se modifică şi ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. Premierul Emil Boc a explicat că această decizie a fost luată pentru că „foarte multe firme – odată ce au o datorie – nu mai reuşesc să iasă din spirala penalităţilor, dobânzilor şi datoriilor faţă de stat; când merg să-şi plătească datoriile din trecut plătesc, în esenţă, în ordine istorică şi nu plătesc principalul în primul rând şi în continuare se acumulează penalităţi de întârziere la datoria principală”.

Fiscul va putea înscrie în certificatul de atestare fiscală şi sumele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile ce realizează achiziţiile publice. Măsura a fost luată în vederea facilitării participării la licitaţii a acelor firme care au datorii la bugetul de stat, dar în acelaşi timp au de recuperat alte sume de la stat.

„Prin simplul fapt că aceste firme figurează cu datorii la bugetul de stat, nu pot participa la licitaţii, deşi au de primit de la stat poate aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mare. Şi atunci am fixat în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală faptul că certificatul de atestare fiscală trebuie acum să aibă două componente: pe de-o parte să spună că firma respectivă are 100 de lei datorii la stat, la bugetul de stat, dar – pe de altă parte – firma respectivă are de primit de la stat 100 de lei. Deci această firmă nu are datorii, în consecinţă va putea să participe în viitor la licitaţie”, a explicat premierul Boc. Ulterior va fi modificată şi Legea achiziţiilor publice, pentru a da posibilitatea firmelor respective să participe corect la licitaţii şi să nu fie penalizate.

Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport se va menţine şi în 2012. „Cei care au mai multe case, mai multe proprietăţi sau maşini sofisticate plătesc mai mulţi bani la bugetul de stat. Menţinem acelaşi regim de impozitare, aşa cum a fost în 2011, cu precizarea că în lege, la Parlament, se stabilise ca numai pentru anul 2011 să se plătească în acest mod”, a precizat prim-ministrul.

Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis reducerea impozitului la jumătate pentru hotelierii care ţin deschise hotelurile minim şase luni pe an, scopul modificării fiind de a mări perioada sezonului estival, precum şi introducerea unui impozit suplimentar de 5% pentru cei care sunt proprietari sau administratori de obiective, de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic aceste clădiri.

TOP-ul celor mai profitabile companii din Romania

Lasă un comentariu

Doar patru companii au avut anul trecut profit de peste 100 mil. euro, reiese din datele publicate ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Cele mai profitabile 20 de com­panii din România au realizat în 2010 un profit net cumulat de 1,77 miliarde de euro, în creştere cu 2,3% faţă de anul anterior, arată o analiză a Ziarului Financiar asupra bilanţurilor depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice.

O parte din rezultatele financiare au mai fost prezentate în piaţă, dar cifrele oficiale pentru cea mai mare parte a companiilor au devenit publice doar de ieri.

OMV Petrom a rămas de departe cea mai profitabilă firmă din România, cu un rezultat net de 427,4 mil. euro şi o marjă de profit de 13%. Firmele din top 20 au avut o marjă medie a profitului de 10,4%.

Care sunt cele 100 de companii din România cu cele mai mari profituri

Vodafone, depăşit de Romgaz

La fel ca anul trecut, operatorul de telefonie mobilă Orange rămâne pe a doua poziţie în topul profiturilor, cu 221,8 mil. euro, dar pe a treia poziţie Vodafone a fost depăşit de Romgaz. În timp ce profitul Vodafone s-a prăbuşit cu 53%, la 115 mil. euro, Romgaz a majorat profitul cu 1%. „Perlele energetice” Romgaz, Transgaz şi Hidroelectrica au realizat creşteri de profit pe linie, cumulând un rezultat net de 313 mil. euro.

Jumătate au avut profit mai mic

Nouă din cele 20 de firme din top au avut un profit mai mic în 2010 faţă de anul anterior, cele mai mari scăderi fiind înregis­trate de Vodafone (-53%), GDF Suez Energy (-47%) şi British American Tobacco (-32%).

La polul opus, firmele care şi-au îmbu­nătăţit substanţial profitabilitatea, ajungând astfel în top 20, sunt Hidroelectrica (plus 508%), E.ON Moldova Distribuţie (211%) şi compania austriacă de exploatare a lemnului Holzindustrie Schweighofer (186%).

Doar Umbrărescu în top 20

Singura companie din top 20 deţinută de un om de afaceri local este Spedition UMB, a lui Dorinel Umbrărescu, cunoscut drept unul dintre „regii asfaltului”, care a obţinut un profit net de 43,4 mil. euro, în scădere cu 9%.

Umbrărescu se află în top şi din punctul de vedere al marjei de profitabilitate, cu un coeficient de 27%, fiind depăşit la acest capitol doar de Transgaz (29%), Carpatcement (30%) şi Lafarge Ciment (33%).

Cele mai mici marje de profit sunt obţi­nute în industrie (Automobile Dacia şi Nokia au o marjă netă de 3%) şi retail (Kaufland are 4%).

Sursa Zf.ro

Noile reguli din afaceri

Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

De ce noua criza este diferita de cea din 2008?

Lasă un comentariu

Din Wall-Street.ro

Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.

Crizele au origini diferite iar modul de propagare este complet opus.

In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.

“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.

In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.

“S-a format astfel un cerc vicios care conduce la somaj ridicat si cresteri modeste. Pietele si bancile in acest caz sunt victimele, nu vinovatele”, mai arata analiza Wall Street Journal.

Riscul de faliment al Romaniei – Topul celor mai riscante economii

Lasă un comentariu

In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL

Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.

Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)

  • • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
  • • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
  • • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
  • • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
  • • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
  • • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
  • • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
  • • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
  • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
  • • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
  • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
  • • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
  • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
  • • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
  • • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
  • • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
Preluat din BankNews.ro

Romania – locul doi in Europa in clasamentul evaziunii fiscale

Lasă un comentariu

În România, aproape 42% din sumele taxabile sunt nedeclarate. Acest fapt ne poziţionează pe locul al doilea în clasamentul european al evaziunii fiscale. Înaintea noastră mai este doar Italia, care se poate „lăuda” cu 51% evaziune fiscală, potrivit Asociaţiei Contribuabililor Italieni.

Şi bulgarii sunt certaţi cu plata taxelor pe venit, anunţă Antena3. Au o cotă de 38% a veniturilor nedeclarate şi ocupă locul al treilea în clasamentul european.  Cu o evaziune fiscală ceva mai redusă sunt Estonia, cu 37% şi Slovacia, cu 32 de procente.

La polul opus, Suedia are o rată a veniturilor nedeclarate de numai 8%. Este urmată de Belgia şi Marea Britanie . La aceste concluzii au ajuns autorităţile împotriva evaziunii fiscale din statele membre Uniunii Europene.

Sursa: Jurnalul.ro

Deficitul pe primele 6 luni a fost de 2,07% din PIB, sub limita stabilita cu FMI

Un comentariu

Din BankNews.ro

Bugetul general consolidat al Romaniei a inregistrat in primele sase luni un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita tintei de deficit, de 12,6 mld. lei, prevazuta in acordul stand-by cu FMI, se arata intr-un comunicat transmis luni de MFP.

„Conform datelor operative, executia bugetului general consolidat in  perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011 s-a incheiat cu un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din PIB, sub limita tintei de deficit, in suma de 12,6 miliarde lei, prevazuta in Scrisoarea suplimentara la Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International”, a anuntat Ministerul Finantelor Publice (MFP).

Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost de 85 miliarde lei, cu 9,6% mai mari fata de anul precedent, ca urmare a cresterii incasarilor din taxa pe valoare adaugata, cu 31,5% mai mult, din accize, cu 27,1% mai mult, si din veniturile din capital – in crestere cu 58,9%.

De asemenea, incasarile din contributii de asigurari sociale au continuat sa se imbunatateasca, fiind cu 4,7% mai mari fata de aceeasi perioada din anul precedent.  Incasarile din impozitul pe profit le-au depasit pe cele din aceeasi perioada a anului precedent cu 1,42%.

Principalul decalaj a fost legat de incasarile din venituri nefiscale, care s-au micsorat cu 8,2%.

In ceea ce priveste fondurile europene, sumele primite in contul platilor efectuate au crescut cu 16,4%.

Cheltuielile s-au ridicat la 96,2 miliarde lei, in usoara crestere, in termeni nominali, de 0,7% fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul majorarii cheltuielilor de cofinantare pentru proiecte cu finantare nerambursabila, insa ca pondere in PIB s-au redus cu 0,9 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 14,6%  fata de aceeasi perioada a anului precedent, astfel ca la bugetul de stat majorarea a fost de 21,9% ca urmare a reclasificarii unor cheltuieli la bunuri si servicii la Ministerul Sanatatii, iar la bugetele locale de 21,4% dupa preluarea spitalelor de catre unitatile administrativ teritoriale.

La bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cresterea a fost de 14,6%  ca urmare a platilor efectuate pentru servicii medicale si medicamente.

Unele categorii de cheltuieli se mentin in continuare sub nivelul din aceeasi perioada a anului precedent: cheltuieli de personal (-18,9%), subventii (-18,6%), asistenta sociala (- 2,4%).

Platile pentru proiectele finantate din fonduri UE au crescut cu 60,9% comparativ cu primul semestru din 2010.

Cheltuielile cu dobanzi au crescut cu  29,3 % ca urmare a datoriei contractate pentru finantarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a celor curente.

Cheltuielile pentru investitii care  includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost pe primele sase luni in suma de 14,86 miliarde lei, fata de 11,67 miliarde lei inregistrate in aceasi perioada a anului precedent.

NewsIn

TOP 9 produse in care poti investi daca dolarul se depreciaza masiv

Un comentariu

Din BankNews.ro

In timp ce discutiile dintre presedintele Barack Obama si republicani sunt tot mai aprinse, pietele financiare sunt mai nelinistite, iar pretul actiunilor pe bursa oscileaza zi de zi. Analistii au facut o lista de 9 produsein care poti investi in care dolarul s-ar deprecia masiv.

Aurul a atins in ultima perioada valori record si este practic cea mai sigura investitie in vremuri economice incerte. In plus, in cazul intrarii SUA in default, sistemul financiar asa cum il stim s-ar putea prabusi, scrie Business Insider.

La fel ca aurul si francul elvetian se apreciaza la noi cote istorie. In plus, elvetia este o tara cu o economie puternica, ferita de fluctuatiile celei europene.

Si coroana norvegiana poate fi o investitie buna. Poate chiar mai profitabila decat francul elvetian, mai ales ca Norvegia a fost ferita de criza datoriilor. In plus, tara are rezerve enorme de petrol, lucru ce face ca moneda sa fie extrem de stabila.

Multi spun ca Japonia se confrunta cu o criza a datoriilor la fel ca SUA. Insa, liderii din Japonia mentin un regim politic ferm, lucru ce face ca yenul japonez sa fie o moneda stabila, in care poti investi.

Si economia Braziliei este una care, pana acum, nu s-a confruntat cu vreo criza majora, iar realul brazilian poate fi o solutie pentru investitori.

La fel ca celelalte economii asiatice care prind puteri, Singapore are un cuvant tot mai mare de spus in lume. Iar acest lucru face ca dolarul singaporez sa fie o moneda in care poti investi daca ai ceva bani pusi de-o parte.

Vedeti topul Integral pe www.InCont.ro

Pierderile bancilor s-au triplat in T2. Vezi rezultatul sistemului

Lasă un comentariu

Profitul net al sistemului bancar a scazut la 94,5 milioane lei la finele lunii iunie, fata de 373 milioane lei in martie, pe fondul majorarii de aproape trei ori a pierderilor cumulate ale bancilor cu rezultate negative, informeaza Mediafax.

Potrivit datelor centralizate de BNR, 22 de institutii de credit au realizat la sase luni un profit insumat de 1,076 miliarde lei, cu 56% mai mult decat a fost obtinut la finalul primului trimestru din acest an. Aproximativ doua treimi din profit este concentrat in patru mari banci.

In acelasi timp, 20 de banci au raportat pierderi totale de 982 de milioane lei, de aproape 3 ori mai mari decat cele inregistrate in primele trei luni.

Integral in Wall Street

Older Entries Newer Entries