Opt secole de sminteala financiara

Lasă un comentariu

„Această carte* face o istorie cantitativă a crizelor financiare, sub diversele lor înfăţişări. Mesajul nostru este simplu – tot ce se întâmplă acum s-a mai întâmplat şi înainte.(…) Dacă există o notă comună în ampla diversitate a crizelor pe care le analizăm în această carte, atunci e vorba despre faptul că acumularea excesivă a datoriilor în timpul unui boom – indiferent dacă în contul statului, al băncilor, al corporaţiilor sau al consumatorilor – ridică adesea riscuri sistemice mai mari decât ar părea la prima vedere. (…) În cartea de faţă studiem mai multe tipuri diferite de crize financiare.(…) Crizele financiare nu sunt câtuşi de puţin un fenomen nou. Ele există de când au apărut banii şi pieţele financiare.(…) În cartea de faţă, atenţia noastră se concentrează în primul rând asupra a două tipuri particulare de criză, cu deosebită relevanţă pentru vremurile moderne – crizele datoriei suverane şi crizele bancare. Ambele au în spate o istorie care se întinde pe multe secole şi traversează zeci de graniţe.”

De-a lungul istoriei – spune editura -, ţări bogate şi sărace deopotrivă au trecut printr-o varietate de crize financiare, dând bani cu împrumut, luând bani cu împrumut, prăbuşindu-se şi ridicându-se la loc. De fiecare dată, experţii au proclamat: „De data asta e altfel” – pretinzând că vechile reguli de evaluare nu se mai aplică şi că noua situaţie nu seamănă aproape deloc cu dezastrele din trecut. Această carte demonstrează că această abordare pleacă de la o premisă greşită. Acoperind şaizeci şi şase de ţări, de pe cinci continente, De data asta e altfel prezintă o trecere în revistă completă a varietăţilor de crize financiare şi ne călăuzeşte prin opt secole uluitoare de insolvenţe guvernamentale, panici bancare şi accese inflaţioniste – pornind de la deprecierile de monedă din epoca medievală şi ajungând până la catastrofa creditelor substandard din zilele noastre.

Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff, doi economişti reputaţi, ale căror studii au influenţat dezbaterile despre politicile de acţiune care să răspundă actualei crize financiare, ne provoacă intelectual, susţinând că aceste crize financiare sunt un ritual de trecere universal pentru toate naţiunile – fie ele economii de piaţă avansate, fie încă emergente.

„O lectură esenţială… atât pentru originalitatea ei, cât şi pentru tiparele de comportament financiar pe care le aduce la iveală.” – The Economist

De data asta e altfel nu numai că explică, pur şi simplu, ce s-a întâmplat în cea mai recentă criză financiară. Cartea vine şi cu o hartă-itinerar care ne arată cum vor merge lucrurile în anii ce urmează.” Edward Chancellor, The Wall Street Journal

„Toţi cei care lucrează cu politici publice ar trebui să aibă în bibliotecă această carte şi s-o deschidă îndeosebi atunci când lucrurile par să meargă bine; va avea efectul terapeutic al unui duş rece de luciditate.” Greg Ip, Washington Post

„Foarte simplu spus, este cea mai bună cercetare empirică a crizelor financiare care s-a publicat vreodată. Acoperind sute de ani şi punând la un loc o varietate ameţitoare de date, Reinhart şi Rogoff au adus o contribuţie cu adevărat eroică la studiul istoriei financiare. De unul singur, acest volum magnific valorează cât o mie de modele matematice!” Niall Ferguson, autorul cărţii The Ascent of Money.

Cartea cuprinde aproximativ o sută de pagini cu tabele extrem de interesante, rezumate istorice ale crizelor bancare.

*) Carmen M. Reinhart. Kenneth Rogoff – De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară. Editura Publica. Traducere din limba engleză de Smaranda Nistor. Co-lecţia de economie.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/opt-secole-de-sminteala-financiara-

Qatarul cumpara Europa, tara cu tara…

Lasă un comentariu

Din Adevarul.ro

„Micul stat din Golf a achiziţionat o mare parte din edificiile celebre ale Marii Britanii, după ce a cumpărat tot ce a putut în Franţa. Pe malul Tamisei, pe London Bridge, se va ridica un turn imens, vizibil de la kilometri distanţă. Clădirea „Shard” (Ciobul), căci despre ea este vorba, va fi cea mai înaltă din Europa atunci când va fi gata. Este un monument din sticlă şi oţel  şi va fi cel mai reprezentativ simbol al dominaţiei Qatarului în Marea Britanie, scrie „Daily Mail”.

 Edificiul va avea o sută de etaje şi va găzdui birouri, restaurante, hoteluri, apartamente, fiind proiectat de Renzo Piano, coarhitect al Centrului Pompidou din Paris. Turnul Shard costă 1,8 miliarde de euro şi este finanţat în proporţie de 80% de patru bănci şi fonduri de investiţii ale emiratului. Se zvoneşte că două apartamente de lux, ce se extind pe câte un etaj fiecare, vor fi rezervate familiei regale din Qatar. De la ferestrele acestora, şeicii vor putea admira capitala brita-nică.

De aproximativ cinci ani, prin intermediul unor entităţi precum Qatar Holding, Qatari Diar, Barwa Chesfield , emiratul a investit zeci de miliarde de euro în Marea Britanie. Banii au fost parţial injectaţi în capitalul social al marilor companii britanice listate la Bursă.

În estul Londrei, micul stat din Golf deţine întregul cartier financiar Canary Wharf, clădirile aparţinând în majoritate grupului Songbird Estates. Când Barclays a avut probleme financiare, Qatar Investment Authority a devenit principalul acţionar al centrului financiar al Londrei. QIA a investit deja 10 miliarde de lire în Marea Britanie, mult mai mult decât plănuise iniţial.”

Ce spun analistii economici despre Romania vazuta din interior?

Lasă un comentariu

O analiza WallStreet.ro:

Primul trimestru ar putea aduce o contractie economica, un prim „dus rece” economic in 2012, iar investitiile straine directe ar trebui sa devina o prioritate pentru autoritati, au afirmat economistii prezenti la primul eveniment de business „INTALNIRILE WALL-STREET.RO”. O alta concluzie a fost enuntata in cadrul dialogului dintre jurnalistii Wall-Street.ro si specialistii in finante si macroeconomie: milioanelor de romani plecati in strainatate ar trebui sa li se ofere oportunitati de a lansa proiecte antreprenoriale in Romania.

Recensamantul da peste cap statisticile

Un comentariu

Creste PIB per capita, dar somajul va arata mai rau!

Datele provizorii de la recensamantul populatiei au schimbat ca din penel produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor al Romaniei, care a urcat cu 750 euro, ca urmare a scaderii populatiei stabile, dar somajul ar putea fi mult mai mare, considera analistii.

Populatia stabila din Romania a scazut la circa 19 milioane locuitori, cu 2,6 milioane mai putin decat la ultimul recensamant, din 2002, potrivit datelor publicate de INS.

Institutul National de Statistica (INS) ia in calcul circa 1,9 milioane de romani care s-au stabilit in afara tarii, dar, potrivit economistului sef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, acest numar ar putea „sa fie mic in continuare, intrucat estimarile arata ca ar putea fi in jur de 2,5 milioane de romani in strainatate”.

Pana la publicarea datelor INS, PIB per capita lua in calcul populatia din 2002, de 21,6 milioane locuitori.

Astfel, dupa ajustarea populatiei, atat indicatorii de venit, precum PIB-ul pe cap de locuitor, dar si cei referitori la cheltuieli si datorii (datoria publica per capita), vor fi inflatati.

Potrivit calculelor facute de economistul UniCredit, PIB per capita creste cu 750 euro, la 6.832 euro, dar in ciuda acestei ajustari Romania se plaseaza in continuare pe locul 26 in Uniunea Europeana.

Graficul de mai jos arata valoarea nominala a PIB-ului per capita in cele 27 de state membre UE, potrivit datelor din 2010, publicate de Eurostat.

Articol integral aici:

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/116080/recensamantul-da-peste-cap-statisticile-creste-pib-per-capita-dar-somajul-va-arata-mai-rau.

UE, Romania si datoriile

Lasă un comentariu

Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor dintre statele UE, totalul datoriilor fiind de 97,9 miliarde, dintre care 22 de miliarde datorie publica, a declarat presedintele Traian Basescu.

Apropo de datorii, vreau sa stie romanii cum stam din punctul de vedere al datoriilor noastre. Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor din UE„, a spus presedintele. Traian Basescu a precizat ca se refera atat la datoria privata, cat si la cea publica.

Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor din UE – vorbesc de datoria publica si datoria privata, dar statul nu plateste decat datoria publica. Totalul datorat de Romania e de 97,9 miliarde, din care 22 de miliarde sunt datoria publica. Restul e datorie privata, datorii ale firmelor, ale cetatenilor, conturile nerezidentilor care se afla in Romania„, a spus Basescu.

Seful statului a precizat ca sistemul bancar romanesc este solid si ca, daca nu se produce o prabusire a unei banci, „statul nu are nicio treaba cu datoria privata”.

Putem considera ca avem de platit doar 22 de miliarde, dar in calculele europene se considera toata datoria. Calculul e facut pe total datorie„, a spus seful statului. Traian Basescu a precizat ca romanii au fiecare, in „spatele” lor, 4570 de euro datorie, incluzand si datoria privata.

Sursa:

http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-este-statul-cu-cea-mai-mica-datorie-pe-cap-de-locuitor-din-ue.

Cum se va face returnarea datoriilor statului roman:

http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/modelul-ceausescu-la-scara-ue-stingem-datoriile-cu-economii-la-sange-

Mai imprumutam niste bani:

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-imprumuta-1-5-mld-dolari-de-pe-wall-street-dupa-ce-a-strans-o-cerere-colosala-de-7-mld-dolari-

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că „iluzia traiului pe datorie s-a spulberat” nu numai în România, ci în toată Uniunea Europeană şi că tratatul de convergenţă convenit luni de Consiliul European corectează obiceiul de a cheltui mai mult decât se produce.

„Eu am obligaţia să le spun românilor că iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE. Şi, dacă vreţi, la un moment dat pot să vă dau cifre. Din acest motiv, cele două documente adoptate ieri au semnificaţie deosebită. Forma finală a Tratatului şi o declaraţie care vizează crearea de locuri de muncă. Ele parcă au şi o semnificaţie, puse la un loc. Pentru că, pe de o parte, forma finală a Tratatului, alături de celelalte documente adoptate în ultima perioadă, ne împinge pe toţi cei care vom ratifica acest tratat spre a ne corecta obiceiul de a cheltui mai mult decât producem şi cea de-a doua ne dă soluţia. Soluţia este crearea de locuri de muncă şi nu împrumuturile”, a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că nu vrea să lase impresia că el este cel care vrea să aducă veşti rele românilor, acestea fiind informaţii care vorbesc despre responsabilitate.

„În calitate de şef de stat, am obligaţia să informez cetăţenii unde stăm, unde stau aliaţii şi partenerii noştri din UE şi ce este posibil să facem împreună. Sigur, ştiu care este diferenţa de salariu dintre salariul din România şi salariul din Germania, dar această realitate n-o putem corecta peste noapte şi atunci, indiferent cât este de neplăcut ceea ce spun, dacă va fi considerat neplăcut, eu am obligaţia să informez românii despre ce avem de făcut”, a adăugat şeful statului.

http://www.zf.ro/eveniment/deficitul-de-cont-curent-s-a-ajustat-in-2011-datoria-externa-a-tot-crescut-apropiindu-se-de-100-de-miliarde-de-euro-

Cum a schimbat criza structura exporturilor romanesti si ce ne rezerva prezentul?

Lasă un comentariu

Cei trei ani de criză au adus schimbări importante în structura exporturilor româneşti, calculatoarele şi produsele eletronice având cea mai puternică ascensiune, de pe locul opt până pe locul doi, la o pondere de 8,9% din totalul exporturilor. La retrogradări pot fi amintite produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte şi produsele chimice. Produsele din cauciuc şi masele plastice şi-au făcut intrarea în top 10, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top. Primii zece exportatori au avut în acest an o contribuţie de 20,7% din exporturile României, comparabilă cu cea din 2008, dar structura topului s-a schimbat.

Analiza exporturilor în struc­tură indică faptul că sectorul „Calculatoare şi produse electronice” a înregistrat cea mai puternică ascensiune faţă de 2008, urcând de pe locul opt până pe poziţia a doua, respectiv de la o pondere de 5,2% din totalul exporturilor la 8,9% în 2011, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Pe un trend ascendent au fost şi echipamentele electrice, dar şi maşinile şi utilajele neclasificate în altă parte.

Sectorul auto s-a menţinut pe primul loc, dar ponderea a urcat cu 3% faţă de 2008, la 15,8% din totalul vânzărilor externe în primele 9 luni din acest an.

La categoria retrogradări figurează produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte, produsele chimice şi produse ale agri­culturii şi vânătorii.

Produsele din cauciuc şi mase plastice şi-au făcut intrarea în top 10 sectoare direct pe locul opt, cu o pondere de 4,6% în totalul exporturilor, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top.

Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă contribuţia lor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.

În acest an exporturile României au continuat să crească, dar s-a observat o diminuare a ritmului de creştere al acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE, în contextul tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.

Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR, a declarat la Gala Jubiliară organizată de asociaţie în parteneriat cu BNR că exportatorii românii sunt „cam­pio­nii UE” în privinţa recuperării pier­derilor din perioada crizei, în timp ce Franţa, Italia, Danemarca şi Finlanda nu au reuşit până acum să revină la nivelul din 2008.

Principalii zece exportatori au con­tribuit în primele zece luni din acest an cu 20,7% la total export.

Principalii expor­tatori au fost în acest an Automobile Dacia, Nokia, care a închis fabrica de la Jucu, Rompetrol Rafinare, Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honey­well Technologies, Samsung Electronics, Petrom, Arcelor­Mitall Galaţi şi Celestica România.

În România erau înregistrate în primele 9 luni din 2011 peste 17.500 de firme exportatoare, în scădere de la 18.700 de societăţi în anul anterior, conform cifrelor ANEIR.

„Prea am pus ouălele într-un singur coş”

Preşedintele Traian Băsescu consideră că diversificarea exporturilor, orientarea spre alte pieţe, cum ar fi China şi Turcia, reprezintă o soluţie de echilibrare a ba­lanţei de plăţi externe şi recomandă Guvernului să gândească un set de măsuri „posibile şi realiste” pentru sprijinirea exporturilor.

Exportatorii cer autorităţilor predicta­bilitate şi stabilitate a legislaţiei fiscale şi legislaţiei muncii, dar şi asigurarea stabi­lităţii cursului de schimb.

„Înţeleg că ţara nu va fi performantă până nu echilibrăm perfect exporturile cu importurile. Vom fi cu atât mai performanţi cu cât vom reuşi să avem o balanţă pozitivă. Priviţi la piaţa Chinei şi Turciei. Există disponibilităţi ca firmele să poată exporta în Turcia, China, piaţa arabă – care este puţin mai tulbure în prezent – şi piaţa africană. Prea am pus toate ouăle într-un singur coş: exporturile pe UE. Diversificarea expor­turilor României va fi una dintre soluţiile de echilibrare a balanţei de plăţi externe, pe care o consider mai importantă ca deficitul bugetar”, a declarat Băsescu.

Fixarea unui astfel de obiectiv de echilibrare a exporturilor cu importurile este dificilă pentru politicieni, deoarece nu aduce voturi, în opinia preşedintelui. „Sin­gur este foarte dificil să le fixezi poli­ticienilor un astfel de obiectiv pentru că nu cresc salariile, nu cresc pensiile, deci nu aduce voturi când vorbeşti de nevoia de a echilibra balanţa de plăţi a României.”

Preşedintele a amintit că deficitul de cont curent a fost una dintre marile vul­nerabilităţi ale României – mai mare decât deficitul bugetar şi decât gradul de îndatorare, dar a subliniat şi contribuţia extraordinară a exporturilor din ultimii ani la scăderea deficitului de cont curent.

„Deficitul de cont curent, diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost cea care ne-a adus în pragul colapsului în 2009. Dacă în anul 2008 deficitul de cont curent al României era de 23 mld. euro, în 2011 aces­ta va atinge 10 mld. euro, o cifră aproxi­ma­tiv constantă de-a lungul ultimilor trei ani.”

Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din re­giune. Este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în acest an, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.

Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie.

Exporturile către ţările din afara UE au început să câştige teren în a doua jumătate a anului, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind în unele luni mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total.

„Este clar că 2012 trebuie să fie un an în care Guvernul trebuie să se gândească la noi măsuri de stimulare a exportatorilor. Trebuie să desprindem noi măsuri posibile şi realiste care să ajute exportatorii”, a mai spus Băsescu.

Din toamna anului 2009, exporturile s-au aflat pe un trend continuu ascendent. O influenţă favorabilă asupra performanţei exporturilor a avut-o şi politica de stabilitate a cursului de schimb.

Din cele 24.600 de firme exportatoare câte funcţionau în 2008 au mai rămas însă aproape 17.600, aproximativ 30% fiind eliminate din piaţă de concurenţă, după cum a declarat Ionescu.

Pentru acest an, ANEIR prognozează o creştere a exporturilor cu 20%, la 45 mld. euro, şi un avans al importurilor de 17%, la 55 mld. euro. Dacă în 2010 deficitul balanţei comerciale a fost de 9,5 mld. euro, în acest an va ajunge la 10 mld. euro.

Exporturile realizate în primele zece luni au totalizat 37,6 mld. euro) în creştere cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar importurile au totalizat 45,3 mld. euro, cu 18,5% peste nivelul de anul trecut. În 1989 exporturile României erau de 6 mld. dolari.

Laureaţii Galei Jubiliare ANEIR 2011 (postcriză)

I. Marele Trofeu ANEIR „Petru Crişan” (firme cu rezultate de excepţie în perioada postcriză)

  • 1. Renault Industrie Roumanie
  • 2. Petrotel Lukoil
  • 3. Eximbank
  • 4. CEC Bank

II. Trofeul ANEIR de excelenţă (firme din top 100 exportatori ai României în 2011 – 9 luni)

  • 1. Interagro – cel mai mare exportator al României cu capital privat românesc
  • 2. Alro Slatina – cel mai mare exportator al României de produse neferoase
  • 3. Philip Morris – cel mai mare exportator al României de produse din tutun
  • 4. Oltchim – cel mai mare exportator al României cu capital majoritar de stat

III. Trofeul ANEIR de onoare

  • 1. Grupul „J&R Enterprises” – cel mai mare producător – exportator al României de confecţii bărbaţi;
  • 2. Grupul „Uzinsider” – cel mai mare producător – exportator al României de filtre industriale, utilaje terasiere, echipamente metalurgice şi pentru industria energetică;

3. IMSAT Bucureşti – cel mai mare producător – exportator al României de camere de comandă pentru industria energetică şi instalaţii complexe pentru industria construcţiilor de maşini.

IV. Trofeul ANEIR de merit (firme care şi-au mărit cota de piaţă în perioada postcriză)

  • 1. Owens Corning BM Romania – cel mai mare producător-exportator al României de placaje şi materiale decorative din ciment şi ipsos;
  • 2. Grupul „Pasmatex” – cel mai producător – exportator al României de lenjerie de damă şi accesorii textile;
  • 3. Forsev Tr. Severin – cel mai mare exportator al României de piese metalice forjate;

V. Diploma de excelenţă ANEIR (firmele cu cele mai mari rate de export din cifra de afaceri)

  • 1. Grupul „Ana” – cel mai mare producător – exportator al României de echipamente electrice şi servicii pentru turiştii străini;
  • 2. Electroputere Craiova – cel mai mare producător-exportator al României de transformatoare şi motoare electrice;

VI. Diploma de merit ANEIR (firme cu merite deosebite în perioada postcriză)

  • 1. Grupul „Radox” – cel mai mare producător – exportator al României de radiatoare;
  • 2. Maguay Impex – companie de top în producerea echipamentelor din domeniul IT.

http://www.zf.ro/special/cum-a-schimbat-criza-structura-exporturilor-romanesti-si-topul-exportatorilor-

Prin plecarea Nokia din Romania este evident ca vor avea loc modificari substantiale in structura exporturilor romanesti.

Curs valutar 9.01.2012

Lasă un comentariu

Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (09 jan. 2012) a fost stabilit de catre BNR la data de 06 jan 2012.
Vezi lista completa a valutelor!

Valuta RON Variatie
EURO (€) 4.3434 0.0036
USD ($) 3.3958 0.0162

Iran, Russia dump dollar for Rial and Ruble

Lasă un comentariu

Iranian Ambassador to Moscow Seyyed Reza Sajjadi says Iran and Russia have turned to their national hard currencies instead of the American dollar in reciprocal trade exchanges.

Sajjadi said on Saturday that the proposal for the replacement of the US dollar with the Iranian rial and Russian ruble was raised during a meeting between Russia’s President Dmitry Medvedev and his Iranian counterpart Mahmoud Ahmadinejad on the sidelines of the 11th meeting of the Shanghai Cooperation Organization (SCO) last June.

Permanent SCO members include China, Russia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan and Uzbekistan. Iran, along with India, Mongolia and Pakistan, is an observer state to the intergovernmental mutual-security organization.

The Iranian envoy said Tehran and Moscow switched to their national currencies in preference after the meeting between their presidents.

Sajjadi also pointed to Russia’ strong opposition to sanctions against Iran over its nuclear program, saying Russians have clearly announced that they will not accept fresh anti-Iran bids that target the country’s Central Bank and financial institutions.

He also described new US sanctions against Iran as “illegal and unilateral”, stressing that Russia has at times called for a peaceful solution to Iran’s atomic case through negotiations.

On December 31, US President Barack Obama signed into law fresh economic sanctions against Iran’s Central Bank in an apparent bid to punish foreign companies and banks that do business with the Iranian financial institution.

The bill requires foreign financial firms to make a choice between doing business with Iran’s Central Bank and oil sector or with the US financial sector.

The legislation will not take effect for six months in a bid to provide oil markets with time to adjust.

Meanwhile, energy experts say sanctions could lead to a major hike in crude oil prices and disrupt the interests of the US and its allies that depend on oil imports from Iran.

Facing major economic troubles, the United States is reportedly the world’s largest debtor nation.
http://www.presstv.ir

Curs valutar 6.01.2012

Lasă un comentariu

Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (06 jan. 2012) a fost stabilit de catre BNR la data de 05 jan 2012.
Vezi lista completa a valutelor!

Valuta RON Variatie
EURO (€) 4.3398 0.0179
USD ($) 3.3796 0.0588

S&P a pus Germania sub perspectiva negativa-avertizarea contine un ultimatum

Lasă un comentariu

http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/standard-poor-s-a-pus-germania-sub-perspectiva-negativa-avertizarea-contine-un-ultimatum.

Agentia de rating Standard&Poor’s strica entuziasmul pietelor dupa acordul pentru salvarea Zonei Euro. Institutia a atentionat 6 tari europene cu degradarea, daca in urmatoarele 3 luni nu rezolva criza datoriilor.

Reuters scrie ca Germania si Franta, plus alte patru tari cotate cu ratingul AAA, sunt pe cale sa piarda acest calificativ daca in urmatoarele 90 de zile criza datoriilor suverane se adanceste.

S&P anunta ca ratingurile Olandei, Austriei, Finlandei, Luxemburgului, Germaniei si Frantei sunt sub supraveghere cu perspectiva NEGATIVA, potrivit Financial Times.

Perspectiva negativa asupra imprumuturilor inseamna ca agentia este in plin proces de revizuire in jos a ratingurilor acelor state si se asteapta ca decizia respectiva sa nu intarzie mai mult de trei luni.

Publicatia britanica scrie ca S&P a anuntat guvernele celor 6 tari in cauza ca va pune „diagnosticul” cat mai repede cu putinta, dar dupa summitul crucial al Zonei Euro, care incepe vineri.

Pe de alta parte, Bloomberg scrie ca Agentia Standard & Poor’s a refuzat sa comenteze orice fel de informatii aparute in Financial Times despre procesele de rating.

Vestea despre raportul S&P vine dupa o intalnire de lucru intre Angela Merkel si Nicolas Sarkozi, la care s-a decis modoificarea tratatelor UE doar pentru tarile din Zona Euro, daca va fi cazul.

Vineri, pe 9 decembrie, va incepe un summit crucial pentru Uniunea Europeana, la care se asteapta salvarea monedei unice de la colaps, precum si rezolvarea problemelor datoriilor suverane.

Older Entries Newer Entries