Guvernul a decis: TVA-ul va creste la 24% de la 19%

iunie 26, 2010

Admin agentii guvernamentale, antreprenori, atitudine, comert, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economie, export, finante, import, income, info, know-how, leadership, management, PIB, politica comerciala, politica externa, Romania, societatea civila, taxe si impozite, venit , , , , , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Mediul de afaceri a subliniat in nenumarate randuri ca majorarea TVA pe timp de criza, restructurari, somaj, insolvente, falimente este cea mai dura masura care ar putea fi luata. Dupa decizia de ieri a Curtii Constitutionale care a stabilit neconstitutionalitatea masurii de reducere a pensiilor cu 15%, astazi Guvernul a trecut la Planul B.

Detalii amanuntite in Wall-Street.ro.

Eu nu inteleg de ce nu se elimina definitiv cheltuielile nejustificate care devalizeaza bugetul tarii sistematic. Firme de consultanta juridica care sunt platite cu milioane de Euro, consilieri bine platiti, site-uri de jumatate de milion de Euro, campanii publicitare cu costuri exagerate, case construite la sate pentru specialisti in valoare de 1 miliard de Euro.

Cum se faceau afaceri inainte de ’90-partea I

iunie 22, 2010

Admin antreprenori, banci, business, comert, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economie, export, finante, income, know-how, leadership, management, Romania, tari straine , , , , , , , , Un comentariu

In anii ’70-’80 se facea productie pentru export, fusesese depasit acel prag al saturarii pietei interne, cel putin teoretic, iar eforturile erau dirijate pentru a patrunde si a cuceri piete externe. Si trebuie sa mentionez ca la acea vreme functionau bariere tarifare(taxe vamale) si netarifare(cote, contingente) destul de serioase, deci nu era chiar atat de usor.

In Romania existau mai multe intreprinderi specializate in activitati de export/import. Cea mai veche a fost infiintata in 1948 si aduna laolalta importul de materii prime necesare industriei textile si exportul de produse textile, confectii si tricotaje; se numea Romanoexport.

In timp din aceasta intreprindere s-au desprins anumite divizii ale industriei usoare si s-au infiintat alte intreprinderi: Confex(confectii, imbracaminte exterioara), Arpimex(produse din piele si inlocuitori, incaltaminte), Romsit(produse de sticla), Vitrocim(ceramica, faianta, ciment).

Cooperatia era reprezentata de UniversalCoop(produse de artizanat).

Mercur se ocupa de operatiuni in compensare, afaceri speciale, exportul de produse diverse, corelat cu importul de produse de lux pentru Comturist(free shop-din aeroporturi, zone libere, porturi si magazine specializate). Terra a fost la un moment dat o companie pe acelasi profil.

Tehnoforestexport se ocupa de exportul de mobila si produse din lemn.

Prodexport era specializat in importul de produse alimentare si in exportul de carne si produse din carne, branzeturi, etc.

Vinexport se ocupa de exportul de vinuri din celebrele noastre potgorii de la Murfatlar, Cotnari, etc.

Fructexport detinea exclusivitatea exportului de fructe si legume.

Industrialexportimport, Uzinexport, Mineralimportexport, Metalimportexport erau specializate pe exportul de minerale, nave, instalatii de foraj petrolier(eramprintre cei mai buni producatori de utilaj petrolier), tractoare, etc.

Chimimportexport se ocupa de importul si exportul de produse ale industriei chimice si medicamente.

Toate operatiunile de import/export se derulau prin firme specializate care detineau conturi in lei/lei valuta la Banca Romana de Comert Exterior(BRCE, ulterior denumita BANCOREX). Valuta provenita din exporturi era retinuta in conturile BRCE, aceasta creditand conturile intreprinderilor de comert exterior cu lei.

Situatiile operative erau calculate in lei valuta, aceasta fiind numai o valuta de decontare(1USD=4,47 sau 4,97lei valuta; 1USD=12lei in 1989).

Inainte de ’90 intreprinderile nu aveau conturi in valuta, iar persoanele fizice nu aveau voie sa detina valuta decat in conturi deschise la BRCE cu posibilitatea de justificare a provenientei acesteia.

In acea vreme, leul nu era o valuta liber convertibila. Acest lucru s-a intamplat dupa’90.

(Va urma)

Modelul „American Dream” si criza mondiala

iunie 15, 2010

Admin antreprenori, atitudine, banci, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economie, finante, income, know-how, leadership, management, new media, new trends & ideas, Romania, societatea civila, stil de viata , , , , , , , , , , , , , , , , 2 comentarii

Sa analizam ultimii cincizeci de ani si sa incercam sa ne dam seama cum s-a ajuns astazi la criza mondiala care a cuprins majoritatea tarilor de pe glob cu cateva exceptii, cum ar fi: China, Japonia si Turcia.

Dupa criza din anii ’29-’33 a urmat un razboi mondial devastator pentru majoritatea tarilor din Europa. Dintre tarile din Asia, Japonia a primit o lectie urata de la americani: bombardamentele nucleare de la Hiroshima si Nagasaki, care s-au vrut a fi o lectie sau un test, nu mai stiu exact ce-au fost de fapt. Dar consecintele se cunosc, iar spectrul ciupercii atomice a urmarit omenirea ani de-a randul.

America a fost insa repede exonerata, caci ea pusese in miscare o industrie puternica de armament si de avioane de lupta care i-a imbogatit pe americani si a dus la un boom economic fara precedent. Americanii au jucat perfect rolul aliatului de nadejde, care vine si loveste, iar Hollywood-ul a continuat „razboiul” prin filme mestesugite in care eroii americani, zambitori si binevoitori imparteau ciocolata si voie buna prin locurile devastate de bombardamente. Si astfel s-a creat mitul american, caruia i s-au adaugat in timp alte noi valente pe masura ce industria publicitatii se dezvolta vertiginos.

Nu trebuie sa omitem faptul ca cel de-al doilea razboi mondial nu s-a atins de pamantul american, deci ei au avut numai pierderi umane si materiale, fara a suferi pierderi importante.

Industria de automobile s-a dezvoltat puternic in America: Ford si General Motors, cele doua companii care in mod inteligent au pus bazele belsugului pentru americani. Ford a inventat banda rulanta, a realizat ca tot americanul trebuie sa-si permita sa aiba un automobil Ford in ograda personala, de aceea a hotarat sa-si plateasca bine oamenii ca sa-i transforme din producatori in consumatori. Aceasta miscare inteligenta a declansat „imperiul de consum”in societatea americana ceea ce a avut drept consecinta „The American Dream”, adica acel mit al omenirii anilor ’60-’70-’80, conform caruia America si numai ea ofera oamenilor de pretutindeni posibilitatea de afirmare, de realizare, de a avea o casuta standard cu de toate, cu o mica gradina unde sa se adune seara la un barbecue cu vecinii. Acest mit, puternic alimentat de mijloacele media, de panouri publicitare unde se vede cat de fericit si prosper este cowboy-ul american, de seriale precum Dallas si altele, de filme frumoase precum Dirty Dancing, de cantecele country, a devenit atat de credibil atat pentru americanii care traiau intr-o reverie permanenta, cat mai ales pentru europenii de peste ocean, care traiau mai riguros, mai stramtorat, dar visau sa traiasca visul american.

Si acum realitatea la care s-a ajuns brusc: visul american s-a destramat, boala a devenit contagioasa, toata lumea financiar-bancara este atinsa de un flagel care distruge repede si sigur. Dar americanii spun ca ei isi revin repede, deoarece nimeni nu stie cat din masa monetara emisa in SUA are acoperire in trezoreriile lor. Am inteles ca se tiparesc dolari in devalmasie, nimeni nu mai tine cont de reguli atunci cand este vorba de tiparit bani. Iar cele mai mari inginerii financiare(ca sa nu le spun escrocherii) tot la americani s-au facut si se mai fac, deoarece ei au devenit experti, dar lumea uita si-i iarta repede, caci mitul „American Dream” inca mai dainuie.

Femei v/s barbati

mai 3, 2010

Admin antreprenori, atitudine, business, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economie, head hunting, know-how, leadership, management, men, women Lasă un comentariu

Femeile analizeaza, barbatii rezolva.

Este un subiect la care merita sa ne gandim in profunzime. Argumente si pareri personale ar fi de apreciat!

La Culture Organisationelle

aprilie 28, 2010

Admin antreprenori, business, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economie, head hunting, know-how, leadership, management, MBA, training Lasă un comentariu

La culture organisationnelle est une idée dans le domaine des études organisationnelles et de gestion qui décrit la psychologie, les attitudes, les expériences, les croyances et les valeurs (valeurs personnelles et culturelles) d’une organisation. Elle a été définie comme «la collecte spécifique des valeurs et des normes qui sont partagées par les personnes et les groupes dans une organisation et qui contrôlent la façon dont ils interagissent les uns avec les autres et avec les intervenants externes à l’organisation.”

Cette définition continue d’expliquer les valeurs organisationnelles également connues comme «les croyances et les idées sur ce que les membres d’une organisation doit poursuivre et d’idées sur les types appropriés ou des normes de comportement que les membres de l’organisation doit utiliser pour atteindre ces objectifs. Des valeurs organisationnelles s’élaborent des normes d’organisation , lignes directrices ou des attentes qui prescrivent des types appropriés de comportement par les salariés dans des situations particulières et de contrôler le comportement des membres de l’organisation vers l’autre.

La culture organisationnelle n’est pas la même que la culture d’entreprise. Il est plus large et plus profonde des concepts, quelque chose que l’organisation «est» plutôt que ce qu’elle  «a».

La culture d’entreprise est la somme totale des valeurs, coutumes, traditions et significations qui font une société unique. La culture d’entreprise est souvent appelée «le caractère d’une organisation», car il incarne la vision des fondateurs de l’entreprise. Les valeurs d’une culture d’entreprise influence les normes éthiques au sein d’une société, ainsi que le comportement de gestion.

La haute direction peut essayer de déterminer une culture d’entreprise. Ils souhaiteront peut-être imposer des valeurs et des normes de comportement qui reflètent spécifiquement les objectifs de l’organisation. En outre, il y aura aussi une culture existante interne au sein de la population active. Travail-groupes au sein de l’organisation ont leurs propres bizarreries de comportement et les interactions qui, dans une certaine mesure, influer sur l’ensemble du système. typologie Roger Harrison quatre-culture, et adapté par Charles Handy, suggère que, contrairement à la culture organisationnelle, la culture d’entreprise peut être «importées». Par exemple, les techniciens en informatique auront expertise, la langue et les comportements acquis indépendamment de l’organisation, mais leur présence peut influencer la culture de l’organisation dans son ensemble.

Cultura organizationala

aprilie 28, 2010

Admin antreprenori, consultanta de specialitate, cultura organizationala, know-how, leadership, management Lasă un comentariu

In ultimul timp se vorbeste foarte mult despre cultura organizationala din companii.

Din Wikipedia aflam urmatoarele:

„Organizational culture is an idea in the field of Organizational studies and management which describes the psychology, attitudes, experiences, beliefs and values (personal and cultural values) of an organization. It has been defined as „the specific collection of values and norms that are shared by people and groups in an organization and that control the way they interact with each other and with stakeholders outside the organization.”[1]

This definition continues to explain organizational values also known as „beliefs and ideas about what kinds of goals members of an organization should pursue and ideas about the appropriate kinds or standards of behavior organizational members should use to achieve these goals. From organizational values develop organizational norms, guidelines or expectations that prescribe appropriate kinds of behavior by employees in particular situations and control the behavior of organizational members towards one another.”[1]

Organizational culture is not the same as corporate culture. It is wider and deeper concepts, something that an organization ‘is’ rather than what it ‘has’.[2]

Corporate culture is the total sum of the values, customs, traditions and meanings that make a company unique. Corporate culture is often called „the character of an organization” since it embodies the vision of the company’s founders. The values of a corporate culture influence the ethical standards within a corporation, as well as managerial behavior.[3]

Senior management may try to determine a corporate culture. They may wish to impose corporate values and standards of behavior that specifically reflect the objectives of the organization. In addition, there will also be an extant internal culture within the workforce. Work-groups within the organization have their own behavioral quirks and interactions which, to an extent, affect the whole system. Roger Harrison’s four-culture typology, and adapted by Charles Handy, suggests that unlike organizational culture, corporate culture can be ‘imported’. For example, computer technicians will have expertise, language and behaviors gained independently of the organization, but their presence can influence the culture of the organization as a whole.

Newer Entries