„Bancherii au trecut criza aruncand povara pe clienti”

Lasă un comentariu

S-a ajuns la concluzia ca numarul celor care au de rambursat credite la banci depaseste numarul salariatilor din Romania.

O alta concluzie este aceea ca numarul celor care au luat credite cu buletinul, fara garantii, este foarte mare si aici ar exista cel mai mare procent de imposibilitate de rambursare a creditelor. Dar se presupune ca toate aceste credite sunt asigurate de companiile de asigurare si reasigurare  a creditelor bancare, deci pierderea este acoperita din provizioanele constituite deja si deductibile fiscal.

In general bancile au fost in continuare profitabile, deci faptul ca au marit in continuare dobanzile dorind sa ii ingroape pe datornici, este un capitol tabu de care ele tin cu dintii. Deci bancile nu accepta, asa cum ar fi normal, sa reduca dobanzile la creditele vechi, pe care cei imprumutati nu le mai pot plati.

Exemplul cel mai elocvent este cardul de credit EFG la care platesti suma minima lunara si datoria creste progresiv, pentru ca asa au construit bancherii acest produs de-a dreptul „periculos” la care dobanda a crescut in ultimii ani fiind o dobanda variabila si daca vrei sa lichidezi cardul afli ca ai de platit dupa ani de zile de cotizat lunar, mai mult decat ai imprumutat, ceea ce este de neconceput!

Astazi au aparut in presa declaratiile BNR: „Bancherii au trecut criza aruncand povara pe clienti”

Topul celor mai profitabile companii din Romania

Lasă un comentariu

Companiile mari au rămas pe profit în 2009, cel mai greu an pentru economia românească, excepţie făcând combinatul siderurgic de la Galaţi, deţinut de miliardarul indian Lakshmi Mittal, cu pierderi de 334 milioane de euro, sau Tarom, care a adus statului un minus de 56 milioane de euro.

Chiar şi firme din domenii precum bunurile de larg consum sau auto, unde scă­derea consumului a fost evidentă, au rămas pe profit, însă câştigurile lor au fost afectate de contextul general nefavorabil.

Cumulat, primele 300 de companii din punctul de vedere al profitului au câştigat 40 mld. lei (9,5 mld. euro), mai mult comparativ cu 2008, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Câştigătorii crizei din punctul de vedere al profitului pot fi considerate firmele din construcţii, Spedition UMB şi Romstrade, controlate de Dorinel Umbrărescu, respectiv Nelu Iordache, consideraţi regii asfaltului, care au reuşit să-şi crească rezultatele într-un an în care domeniul în care activează s-a prăbuşit. Profituri de invidiat, de peste 200 mil. lei, au avut şi firme precum RCS & RDS (telecom) a lui Zoltan Teszari sau Fondul Proprietatea.

„Nu cred că vreun sector îşi va putea prezerva marjele de profit de la debutul crizei, presiunile datorate scăderii consumului fiind atotcuprinzătoare. Numai sectoarele monopoliste sau cele protejate mascat de reglementatori îşi vor putea conserva profitabilitatea”, este de părere Doru Lionăchescu, partener principal al casei de consultanţă Capital Partners.
„Surpriza” a reprezentat-o faptul că o singură bancă, BRD, a reuşit să intre în clasamentul primelor zece instituţii în funcţie de profit, iar analiştii sunt de părere că marjele în sistemul bancar vor continua să se erodeze. La nivelul întregului sistem bancar tendinţa a fost de scădere puternică a profitului, multe dintre instituţii intrând chiar pe pierderi pe fondul provizioanele pe care le-au făcut pentru clienţii care nu-şi mai rambursează creditele. „Pro­fita­­bilita­tea nejustificată obţi­nută de bănci în 2008-2009 s-a datorat practic vo­latilităţii cursu­lui de schimb, mediului de dobânzi înalte, stimulat de banca centrală, şi apetitului ne­săţios al bugetului de stat. Această conjunctură teribilă pentru economie, dar foarte profitabilă pentru bănci, nu cred că se va mai repeta curând”, a spus Lionăchescu.
Chiar şi în condiţiile unor câştiguri în scădere, consultantul este de părere că băncile „nu prea au fost afectate de criză” dacă se ţine seama la cât de puţin s-a restructurat sistemul bancar.

Din Zf.ro.

Oamenii au devenit megalomani

Lasă un comentariu

Si un articol pe masura: Unde gasesti omleta de 1000 de dolari si pizza cu praf de aur.

Ceea ce mi-a amintit brusc de pilaful cu perle pus la cale de Alexandru Lapusneanu si de vorbele sale, „Prosti, da’ multi”!

Si inca un amanunt: platformele de socializare fac din niste simple personaje adevarati eroi. La unii cultul personalitatii a atins culmile perfectiunii.

Ar fi multe de adaugat in acelasi spirit critic, dar aman pentru alta ocazie, cat de curand.

Bancile scumpesc creditele in loc sa le ieftineasca

Lasă un comentariu

Bancherii au inceput din vara sa scumpeasca din nou creditele pentru populatie dupa ce redusesera gradual dobanzile in primele luni ale anului, speriati de perspectiva cresterii inflatiei si a costurilor de refinantare. Orice suma platita in plus la banca inseamna un minus pentru consum intr-un moment in care economia incearca sa iasa din recesiune si este evident ca nu va reusi acest lucru doar pe baza cererii externe.

Astfel, in timp ce in economiile din Occident bancile au micsorat dobanzile pentru a a ajuta la relansare, in Romania isi transfera costurile integral asupra populatiei si companiilor. Ca urmare, politica BNR de micsorare a dobanzii de referinta, nici aceasta foarte decisa, este lipsita de efecte.

Integral in Ziarul Financiar

Romania este in al patrulea semestru de criza

Lasă un comentariu

Scaderea puterii de cumparare a populatiei si masurile haotice ale Guvernului au tras in jos principalele componente ale Produsului Intern Brut din primele sase luni ale acestui an. Doar cu industria orientata catre export si cu cateva plusuri in sectorul serviciilor, economia nu avea cum sa creasca. Astfel ca, in Romania, recesiunea e in „prelungiri”.

A doua jumatate a anului 2008 a marcat, in Romania, intrarea in recesiunea tehnica, iar in perioadele ce au urmat contractiile economiei au dus la o criza raspandita in aproape toate sectoarele de activitate. Acum, in prima jumatate a anului 2010, Europa marcheaza primele cresteri mai mult sau mai putin timide, adica iesirea din recesiune, dar la noi nu putem consemna decat o noua contractie economica – altfel spus, al patrulea semestru de criza.

Analistii economici si oamenii de afaceri cred ca acest recul a fost provocat de scaderea puterii de cumparare a populatiei si de masurile haotice ale Guvernului, adoptate sau doar anuntate in prima jumatate a lui 2010, dar si de reticenta bancherilor in a acorda credite firmelor.

Puterea de cumparare, cauza tuturor relelor

Oamenii de afaceri, dar mai ales producatorii de bunuri de larg consum, se plang de scaderea puterii de cumparare a populatiei ca principal factor de amenintare a existentei companiilor lor. Iar ceea ce ei resimt in mod acut a inceput sa se vada si in statisticile oficiale, care de regula sunt ceva mai „departate” fata de fenomenele imediate din piata. Mai exact, iunie a fost a 11-a luna din ultimele 24 si a saptea din ultimele 12 in care dinamica preturilor a depasit-o pe cea a veniturilor – ceea ce, in termeni statistici, se numeste erodarea puterii de cumparare.

Integral in Adevarul

Puterea de cumparare a romanilor este in cadere libera

Un comentariu

Sa ne amintim ce faceam cu 100 de dolari transformati in lei prin anii ’90 si ce putem face acum. Vorbim despre puterea de cumparare a leului, a monedei nationale, fara sa detaliem despre inflatie, deflatie, denominalizare, etc. Povestea este lunga si precis nu o gasim pe nicaieri scrisa asa, pe intelesul tuturor. Ca e mai sanatos sa intelegem mai putin si sa ne punem intrebari mai rar, sau deloc!

Dupa parerea mea, incepand din anii 2000-2003 evolutia leului a fost foarte bine controlata pe piata, inflatia a fost tinuta in frau fara sa existe insa o crestere economica reala care sa o justifice, cu toate acestea preturile produselor de larg consum si a serviciilor au crescut in permanenta. La acea vreme eu gandeam ca avem de-a face cu o inflatie ascunsa, atata timp cat leul se intarea pe hartie iar preturile cresteau. De fapt, nici pana in ziua de azi nu am gasit explicatia logica la ceea ce s-a intamplat atunci, dar cred ca ar mai trebui sa fac niste cursuri de MBA ca sa inteleg!

Cert este un lucru: Romania in anii 2000 a invatat sa consume mai mult decat a produs si apoi a venit criza mondiala, ca o consecinta directa.

Mai multe despre scaderea puterii de cumparare din BankNews

Mugur Isarescu pe intelesul tuturor

Lasă un comentariu

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, a spus vineri ca declaratia presedintelui de miercuri seara se referea la un anumit tip de mesaj public, ”un fel de detasare de situatia economica din Romania”, mesaj pe care guvernatorul l-a descurajat.

In ceea ce priveste comportamentul prociclic la bancilor, in perioada 2007-2008, comportamentul acestora este ceva normal, comportamentul prociclic al Guvernului nu este ceva normal”, a spus Isarescu, explicand ca un compartament prociclic al politicii fiscale a alimentat si mai mult prociclitatea bancilor pentru ca pe anticipatii si proiectii de cresteri extrem de rapide a salariilor legiferate prin legi aprobate de Parlament, bancile si-au facut calcule si si-au extins creditul de consum.

”Aceasta situatie a creat un deficit structural si mai mare si a deteriorat sau subrezit pozitia fiscala a Romaniei interna si externa. Guvernele au invatat si ele, probabil ca si Guvernul roman a invatat dupa aceasta experienta nefericita”, a mai spus el.

Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri seara la postul public de televiziune ca Romania a inregistrat, in perioada 2007-2008, o crestere economica „bolnava”, care a fost stimulata si de banci.

Economia se poate relansa, dar pana nu se stabilesc echilibrele macroeconomice, nu e o relansare sanatoasa. Noi am avut o crestere bolnava in 2007-2008, stimulata si de bancile care acum tipa si ne dau lectii. Eu n-o sa apar bancile, nici mie nu-mi place modul cum se derobeaza de orice raspundere pentru situatia in care au adus Romania. Ei dadeau cu buletinul credite, ei erau avertizati de guvernator si acum dau lectii la televizor, ceea ce e tipul de obraznicie al celor care au dezechilibrat bugetul Romaniei si acum dau lectii„, a afirmat Basescu miercuri.

NewsIn

Sursa: BankNews

Nouriel Roubini, profetul recesiunii: “Recentul dezastru financiar ar putea fi doar o picătură din potopul ce va să vină”

Lasă un comentariu

Autor: Ziarul de Duminica

Editura Publica a scos pe piaţă cea mai aşteptată carte de economie a crizelor, scrisă de singurul economist care a prezis cu exactitate, pas cu pas, recenta criză ce a zguduit sistemul economic la nivel macro, „Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”*, de Nouriel Roubini şi Stephen Mihm.

Nouriel Roubini a fost luat peste picior în momentul in care a lansat avertismentul, fiind poreclit „Dr. Dezastru”. Acum este adulat ca un adevarat profet, o Casandra blestemată să nu fie crezută de nimeni chiar dacă spune adevarul.
Spre deosebire însă de Casandra, Roubini a apelat la calcule matematice şi economice în 2006 când a argumentat, în faţa Fondului Monetar International, că întreg sistemul se va prăbuşi sub greutatea unui balon speculativ din ce în ce mai periculos. Descrierea estimativă pe care Roubini a făcut-o crizei ce urma să vină pare acum un raport postfactum. Toate avertismentele sale s-au adeverit pas cu pas, Roubini urcând pe locul 2 în topul celor mai mari intelectuali în viaţă (Prospect Magazine) si pe locul 4 în topul „celor mai importanţi gânditori globali” (Foreign Policy).
Roubini insistă însă că, şi după adeverirea tuturor avertismentelor sale, sistemul refuză să reacţioneze într-un sens de autoreglare şi tinde să se scufunde în aceleaşi greşeli care l-au îngropat, de la măsurile anticriză la nivel macro, până la deciziile economice ale indivizilor. „Departe de-a fi un eveniment rarisim, care survine o dată la un secol, recentul dezastru financiar s-ar putea să fie o picătură din potopul care va să vie”, avertizează in cea mai recentă carte a sa, „Economia Crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”, publicată în original în mai 2010 şi lansată de Editura Publica în limba română la doar 2 luni distanţă.
Recentul cataclism, subliniază Roubini, marchează debutul perioadei de încheiere a actualului sistem. Tototdată, Roubini semnalează sfârşitul stabilităţii financiare pe care a adus-o cu sine Pax Americana. „Pe măsură ce puterea americană se erodează în anii care vin, crizele s-ar putea să devină mai frecvente şi mai virulente, in lipsa unei superputeri redutabile şi apte să coopereze cu alte forţe emergente, în a aduce acelaşi gen de stabilitate economiei globale.”
Problema cea mai gravă pe care o avem la ora actuala este că, deşi criza a ars un croşeu zdravan actualului sistem de convingeri fundamentat pe basmele despre minunile pe care le pot face pieţele nereglementate şi despre avantajele neţărmuite ale inovaţiei financiare, nu a apărut încă nimic care să îl inlocuiască. „Destule ţări au arătat o uluitoare reticenţă în a da startul genului de reformă totală de care este nevoie pentru a repune sistemul financiar in direcţia bună. În loc de aceasta, se tot vorbeşte de cârpăcirea lui pe ici pe colo, de parcă nenorocirea care tocmai s-a întâmplat a fost cauzată de câteva credite ipotecare neperformante. Curată gogomănie. Criza a fost nu atât un efect al creditelor substandard, cât al unui sistem financiar substandard.”
Una dintre cele mai aberante teorii economice şi cea care a prins cele mai adânci rădăcini în constiinţa globală este că recenta criză a fost un eveniment imprevizibil şi neprevestit de nimic. Nu este o „lebădă neagră” (o întâmplare aptă să schimbe regulile jocului, care e nu numai extraordinar de rară, ci şi cvasiimposibil de prezis), ci face parte din însăşi natura capitalismului. „Crizele economice au apărut de mână cu capitalismul la începutul secolului al XVII-lea şi, la fel ca piesele pe care Shakespeare le-a pus pentru prima oară în scenă la vremea aceea, ele au rămas cu noi, de atunci încoace, aproape in aceeaşi formă”, subliniază Roubini. Ba mai mult, crizele urmăresc aceelaşi pattern-uri de la începuturile istoriei lor. În ciuda acestui fapt, sistemul nu a ajuns la o stare în care să le poată evita. Ele se repetă, iar şi iar, cu mici variaţii in galeria personajelor, ordinea actelor, punerea in scenă şi chiar în replici, care rămân remarcabil de constante de la o criză la alta.
„Atunci, ca şi acum, speculaţiile de pe piaţa imobiliară şi de pe cea bursieră, reglementarea financiară minimală şi un stol de inovaţii financiare au conspirat la crearea unui balon iluzoriu care, atunci când s-a spart, a pregătit scena pentru cvasicolapsul sistemului financiar de pe Wall Street, o brutală cădere economică in viaţa omului de rând şi o recesiune mondială”, scrie in „Economia crizelor”, volumul in care Nouriel Roubini a colaborat cu Stephen Mihim.
Cartea cuprinde si o istorie explicată a crizelor economice, incepând cu Spania si Anglia secolului XII, trecând prin criza din Olanda anului 1630 provocată de balonul speculativ al bulbilor rari de lalea, cazul Companiei Mării Sudului, comerţul cu sclavi din America, Marea Depresiune şi până în 2009, punctând cele mai importante crize. Semnele distinctive ale unei crize au rămas aceleasi din Evul Mediu până azi: „bani ieftini, un balon speculativ al activelor şi o amploare a înşelătoriei.”
Odată cu acest volum, Roubini lansează un apel pentru integrarea teoriei crizelor in studiul economiei şi acordarea rolului care i se cuvine acestei discipline în procesul de luare a deciziilor. Istoria se va repeta ca un perpetuum mobile şi crizele vor veni în valuri din ce în ce mai distrugătoare, proporţionale cu „modernitatea” si „evoluţia” sistemului financiar. O abordare lucidă si realistă a acestor crize si asumarea răspunderii pentru sistemul deficitar, atât la nivelul celor care iau marile decizii, cât şi în calculele economice din gospodării, reprezintă ultima noastră şansă de a invăţa din trecut si de a evita repetarea aceloraşi scenarii în viitor.

Nouriel Roubini este profesor de economie la Stern School of Business (New York University) şi preşedinte al firmei de consultanţă economică RGE Monitor. Imediat după obţinerea doctoratului in Economie internaţională (1988, Harvard School of Business), a început să predea la Yale şi a fost inclus în National Bureau of Economic Research şi în echipa de consultanţi a FMI.

Mediul de afaceri romanesc si consecintele pe termen scurt

Lasă un comentariu

“Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în Bulgaria. Până atunci toată legislaţia va fi tradusă în bulgară şi vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică şi să plătesc impozitele statului bulgar şi aici să dau doar impozitul pe teren şi clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar şi de agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi şi din noapte doar pentru că sunt antreprenor român”, a declarat Ioan Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai mari companii cu capital privat românesc în funcţie de cifra de afaceri.

Read more

Guvernul vrea sa vanda la bursa 15% din actiunile detinute la Transelectrica, Transgaz si Romgaz

Lasă un comentariu

Din Zf.ro.

Guvernul intenţionează să vândă la bursă câte 15% din acţiunile operatorului sistemului naţional de transport al electricităţii Transelectrica (TEL), transportatorului de gaze Transgaz Mediaş (TGN) şi producătorului de gaze Romgaz Mediaş, la care va derula o ofertă publică secundară iniţială, conform Mediafax Business.

Ofertele publice de vânzare vor fi derulate de intermediari selectaţi prin licitaţie, ţinând seama de criterii de calitate şi cost ale serviciilor, se arată în proiectele de hotărâre de guvern pentru cedarea participaţiilor.

La Transelectrica, statul deţine prin intermediul Ministerului Economiei un pachet reprezentând 73,68% din acţiuni, iar la Transgaz controlează 73,51% din titluri, ambele companii fiind deja listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Pe lista pregătită de Guvern a fost inclusă şi compania Romgaz, unde statul deţine 85,01% din acţiuni.

Un pachet de 12,81% din capitalul Transelectrica este tranzacţionabil la BVB, iar valoare de piaţă a companiei, la cotaţia de miercuri, este de 1,2 miliarde lei. În cazul Transgaz, la bursă sunt listate 11,5% din acţiuni, iar capitalizarea companiei este de 2,64 miliarde lei.

Older Entries Newer Entries