Picturi cu flori – Gheorghe Petrascu

Lasă un comentariu

„Anemone”

„Trandafiri”

Peisaje pictate de Nicolae Grigorescu

Un comentariu

„Peisaj pe Valea Posadei”

„Toamna la Fontainebleu”

„Peisaj de toamna”

Despre valoarea de piata a tabloului: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/licitatia-de-impresionism-68-2012/nicolae-grigorescu-peisaj-de-toamna.html

„Peisaj de toamna – Posada”

http://www.mnar.arts.ro/Muzeul-KH-Zambaccian/

Sistemul public de sanatate din Romania

Un comentariu

Analiza SWOT a sistemului de sanatate romanesc:

La punctul I ma voi referi strict la sistemul public de sanatate:

Din experientele mele de viata mai vechi si mai noi, am incercat sa analizez si sa concluzionez:

Strength – punctele forte: personalul medical si dotarile, amenajarile recente sau in curs de desfasurare.

Weakness – punctele slabe: lipsa medicamentelor, fondurile insuficiente, faptul ca din prima zi de internare intr-un spital afli de faptul ca fiecare pacient trebuie sa aiba bani pentru a putea plati…iar in cazul in care este nevoie de sume mari, cine n-are cu ce, este sortit sa piarda lupta.

Opportunities – oportunitati: sistemul medical ar putea sa functioneze la niste parametrii normali daca s-ar face ordine in sistem, daca s-ar face economii pe de o parte si s-ar aloca fondurile necesare acolo unde trebuie.

Threats – amenintari: din cauza salariilor mici si a lipsurilor din spitale, cadrele medicale se formeaza in Romania si apoi parasesc sistemul public de sanatate; acestia pleaca in sistemul privat, sau in strainatate.

Punctul II – sistemul privat de sanatate este in plina ascensiune: au aparut policlinici, clinici si spitale private, lanturi de farmacii private care colaboreaza cu casa de sanatate.

Nu stiu exact cat reprezinta investitiile private in aceasta ecuatie si cat se deconteaza prin casele de asigurari de sanatate. Dar cert este ca sistemul privat este infloritor, in timp ce sistemul public este foarte aproape de colaps.

Legat de legea sanatatii aflata in dezbatere de ani de zile, ma-ntreb daca noul ministru al sanatatii va reusi sa faca ordine in sistem. Are o misiune foarte grea si ingrata, asta-i sigur!

Facultatile de medicina din Romania formeaza cadre valoroase; avem inca doctori foarte buni, dedicati pacientilor si meseriei pe care o practica de ani de zile. Tot respectul!

De ziua Internetului – 29 Octombrie

Lasă un comentariu

De ziua internetului, incerc sa-mi amintesc anul in care un prieten norvegian mi-a aratat ce inseamna sa dai o cautare cu numele tau pe internet…mi-a si printat rezultatul…eram atat de departe…pe atunci existau centre/departamente de calcul foarte bine securizate; noi, muritorii de rand, foloseam pixul si calculatorul cu banda de hartie.
Comunicam prin telegrame, telex, telefon prin comanda…apoi a aparut fax-ul pe la sfarsitul anilor ’80, iar e-mail-ul prin anii 2000…acum ne bem cafeaua online cu amici din toata lumea!
Ceea ce se numeste evolutie!

Am inceput sa lucrez pe PC din ’96, iar din 2005 m-am conectat la internet cu adresa personala de e-mail. Pe Yahoo la inceput, apoi si pe Gmail.

Din 2007 am intrat in blogosfera si ulterior pe platformele de socializare online.

Ieri am fost pentru prima data la un alt mall

Lasă un comentariu

Nu le-am vizitat chiar pe toate pana-n prezent, stiu sigur ca n-am fost in Cotroceni si in Baneasa, dar ieri am ajuns in Berceni.

Tot timpul imi amintesc cu placere de momentul cand a aparut in Bucuresti mall-ul din Vitan unde mergeam destul de des  la inceput. Iar pentru ca primisem cadou de la o banca un card de credit cu care puteam cumpara in cateva rate de acolo, mergeam cu si mai mare placere.

Apoi au aparut atatea alte mall-uri incat farmecul de la inceput s-a estompat…

In tot cazul, mall-ul din Berceni este singurul conectat direct la metrou, ceea ce presupun ca este un avantaj!

In vizita la Muzeul Satului

Lasă un comentariu

 

Intr-o zi frumoasa din Octombrie 2012.

La Teatru in locuri inedite

Un comentariu

Am participat in anii care au trecut la experimente moderne de teatru sau spectacole pe strada,  la metrou,  pe terasa, pe scena care gazduieste scaunele spectatorilor, teatru in vitrina, dar teatru la mansarda am cunoscut abia aseara la

Teatrul Arca din Bucuresti.

Cel mai interesant mi s-a parut a fi modul cum se patrunde in teatru: din gradina unui club numit La Scena se urca pe niste pasarele din lemn natur pana la mansarda cladirii, o casa veche boiereasca pe Calea Calarasilor, colt cu Mantuleasa.

Am vazut piesa: Ultima sansa

Despre piesa de pe site:

„Contract de vanzare – cumparare
Incheiat de MIHAIL ZADORNOV, numit in continuare autor si martorii Teatrul Arca, numiti in continuare public.
Autorul se obliga sa vanda:

ULTIMA SANSA

publicului la o distractie pe cinste timp de 80 de minute. La indeplinirea acesteia vor contribui urmatorii complici, numiti in continuare actori:
Maria Radu, Ana Odagiu/ Alexandra Salceanu, Marius Galea
Totul fiind girat de Marius Galea, numit in continuare regizor.
Publicul se obliga sa plateasca o suma echivalenta cu pretul unui bilet de intrare.
Va uram o indeplinire placuta a contractului.”

Piesa este o poveste de viata cu trei personaje: o amanta-fata tanara de douazeci de ani (de fapt mai putin), o sotie cu douazeci de ani de mariaj, un sot dezorientat care nu mai stie pe cine iubeste mai mult si de ce…un sot care si-a inselat sotia din curiozitate, din plictiseala, din inertie…dar cine mai stie?

Piesa este dinamica, cu replici absurde si neasteptate, cu intamplari ciudate, iesite din comun.

In final, sotul si sotia raman impreuna deoarece amanta descopera adevaratele „calitati” ale sotului-sotiei sale si renunta terifiata…

Asa este viata!

Piesa incepe si se termina cu Joe Cocker:

Imagini din toamna mea…

Cerul si Soarele la Apus – in Octombrie

Lasă un comentariu

 

15 Octombrie – prima zi de lucru

Un comentariu

Știam că în 15 Octombrie s-a întâmplat ceva important în viața mea, dar nu-mi aminteam ce…
A fost prima mea zi de muncă din cariera de economist cu diploma reala si repartiție guvernamentală spre disperarea multora…căci și atunci, ca și acum, oamenii cu greu își țin în frâu supărările!
Am fost primită frumos de unii si ostil de cei care deși activau in comerțul exterior, nu aveau niciun fel de pregătire de specialitate. Erau încadrați ca merceologi sau referenți de specialitate; aceștia din urmă aveau de regulă o facultate absolvită; de obicei „limbi străine” sau facultățile de partid (de exemplu Ștefan Gheorghiu).

Trebuie să admit că unii dintre cei pe care i-am întâlnit atunci erau buni profesioniști, deși n-aveau studii, dar învățaseră meserie de la cei dinaintea lor, aveau fler, aveau prestanță, dar uneori le lipsea caracterul…

Primele sarcini pe care le-am primit (în afară de plimbatul hârtiilor), au fost să cumpăr un coș frumos cu flori de ziua directoarei generale (care era o adevarata doamnă unsă cu toate alifiile), să plec in delegație internă în țară la câteva fabrici din Ardeal cu o colegă împreună cu agentul danez si apoi am fost distribuită să lucrez Austria alături de o doamnă care urma sa plece in concediu si n-avea cine să-i țină locul.

În concluzie, am fost aruncată în vâltoare de la înălțime, dar nu mi-am rupt nimic!

Secretul? Eram tolerantă, până la proba contrarie; eram isteață și puneam întrebări la subiect, iar dacă nu primeam răspunsuri pe măsura așteptărilor, le căutam singură, eram diplomată și aveam acel „savoir survivre” pe care nu-l are toată lumea. Faptul că nu am avut pile a fost un atu…s-au schimbat miniștrii și directorii, dar eu am rămas…

Dupa trei ani de la angajare am început să plec în străinătate și în general nu am avut opreliști majore, cu mici exceptii datorate răutații oamenilor.
Am lucrat peste douăzeci de ani în aceeași companie de comerț exterior. Acolo am învățat ce înseamnă economia de piață unde cererea si oferta dicteaza prețul unui produs, acolo am învățat ce înseamnă studiu de piață, marketing, public relations si multe altele.
Spre deosebire de colegii tehnocrați care au lucrat în institute diverse, eu sunt mulțumită că am trăit experiența boom-ului comerțului exterior românesc de textile si tricotaje în mijlocul evenimentelor, nu de pe margine.

Cine controleaza piata de fashion in Romania?

Lasă un comentariu

Top branduri: Zara, H&M, C&A, Takko, House of Art, New Yorker, Sprider Stores, Bershka, Kenvelo, Steilman.

Din Wall-Street.ro

Daca am pune cap la cap suprafetele magazinelor celor mai extinse branduri de fashion din Romania am inchiria complet cateva din cele mai mari malluri din Romania. Afla cat de mare este teritoriul Zara sau H&M in Romania.

O retea de peste 15 magazine mai au si brandurile Pull and Bear si Stradivarius din grupul Inditex, dar si Lee Cooper din portofoliul grupului Kenvelo are 17 magazine in Romania.

Orsay, Fox, TinaR si Motivi se numara de asemenea printre brandurile care au peste 15 magazine in Romania. Ca suprafete de vanzare, la un pas de top se numari si retaileri cu mai putine magazine, cum ar fi Debenhams, care are o surpafata de vanzare de circa 9.000 mp distribuita in 6 unitati.

Piata de fashion din Romania s-a extins considerabil in ultimii ani, jucatori ca C&A, H&M, Inditex, Takko sau New Worker extinzandu-se agresiv si ajungand sa aiba suprafete de vanzare de zeci de mii de mp. In cadrul topului am inclus doar retailerii de articole vestimentare, nu am inclus magazinele de incaltaminte si accesorii si nici brandurile cu articole sport. In zona de incaltaminte si accesorii cele mai extinse retele apartin Leonardo si Deichman.

Older Entries Newer Entries