Despre Marea Britanie v/s Romania si locuitorii ei

Lasă un comentariu

Ieri am ascultat un reportaj despre un irlandez care traieste in Romania de nouasprezece ani si este indragostit de frumusetea satului romanesc. Cunoastem multi englezi care si-au facut case in tara noastra deoarece sunt fascinati de pitoresc si autenticitate.
Ma-ntreb atunci de fapt ce se ascunde in spatele acestei aversiuni fata de romani?
Am citit in presa despre betiile si desfraul de la petrecerile tinerilor din Anglia…unde-i adevarul, ca sa-nteleg si eu!

Opinia Dianei Singer care s-a stabilit la Londra, aici.

 

Despre training

Lasă un comentariu

Acum se fac traininguri despre orice…pe vremuri metodele erau mult mai spartane. Noi n-am fost trainuiti la locul de munca despre negocieri si vanzari; am fost aruncati direct in cusca leilor conform devizei: scapa cine poate!
Cand eram mutati dintr-un departament in altul si ne astepta pe birou o cerere de participare la o licitatie internationala era foarte interesant, mai ales cand treceai de pe zona Europa pe Orient si eventual, de la tesaturi la tricotaje, iar toti colegii noi se asteptau sa-ti frangi gatul…

IMG_4980

IMG_4985

Portret si tablouri vechi si noi

Un comentariu

portret pers

IMG_4999

IMG_4975

Fotografia este din arhiva…

Pentru tablourile mele vizitati:

 https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/

Pentru portretul facut de Corneliu Niculescu, vizitati: Galeria Online de Arta Corneliu Niculescu

www.corneliu-niculescu.ro

15 Octombrie – prima zi de lucru

Un comentariu

Știam că în 15 Octombrie s-a întâmplat ceva important în viața mea, dar nu-mi aminteam ce…
A fost prima mea zi de muncă din cariera de economist cu diploma reala si repartiție guvernamentală spre disperarea multora…căci și atunci, ca și acum, oamenii cu greu își țin în frâu supărările!
Am fost primită frumos de unii si ostil de cei care deși activau in comerțul exterior, nu aveau niciun fel de pregătire de specialitate. Erau încadrați ca merceologi sau referenți de specialitate; aceștia din urmă aveau de regulă o facultate absolvită; de obicei „limbi străine” sau facultățile de partid (de exemplu Ștefan Gheorghiu).

Trebuie să admit că unii dintre cei pe care i-am întâlnit atunci erau buni profesioniști, deși n-aveau studii, dar învățaseră meserie de la cei dinaintea lor, aveau fler, aveau prestanță, dar uneori le lipsea caracterul…

Primele sarcini pe care le-am primit (în afară de plimbatul hârtiilor), au fost să cumpăr un coș frumos cu flori de ziua directoarei generale (care era o adevarata doamnă unsă cu toate alifiile), să plec in delegație internă în țară la câteva fabrici din Ardeal cu o colegă împreună cu agentul danez si apoi am fost distribuită să lucrez Austria alături de o doamnă care urma sa plece in concediu si n-avea cine să-i țină locul.

În concluzie, am fost aruncată în vâltoare de la înălțime, dar nu mi-am rupt nimic!

Secretul? Eram tolerantă, până la proba contrarie; eram isteață și puneam întrebări la subiect, iar dacă nu primeam răspunsuri pe măsura așteptărilor, le căutam singură, eram diplomată și aveam acel „savoir survivre” pe care nu-l are toată lumea. Faptul că nu am avut pile a fost un atu…s-au schimbat miniștrii și directorii, dar eu am rămas…

Dupa trei ani de la angajare am început să plec în străinătate și în general nu am avut opreliști majore, cu mici exceptii datorate răutații oamenilor.
Am lucrat peste douăzeci de ani în aceeași companie de comerț exterior. Acolo am învățat ce înseamnă economia de piață unde cererea si oferta dicteaza prețul unui produs, acolo am învățat ce înseamnă studiu de piață, marketing, public relations si multe altele.
Spre deosebire de colegii tehnocrați care au lucrat în institute diverse, eu sunt mulțumită că am trăit experiența boom-ului comerțului exterior românesc de textile si tricotaje în mijlocul evenimentelor, nu de pe margine.

Romanii si UE

Lasă un comentariu

Ceea ce par sa nu inteleaga unii oficiali de la Bruxelles este faptul ca Romania este un membru UE cu drepturi egale, spre deosebire de momentul cand trebuie sa voteze in limita numarului de voturi admis.

In rest, noi nu am comentat si nu ne-am isterizat de unele evenimente de coruptie sau demisii repetate care s-au precipitat in ograda altora. Cineva ar trebui sa le aminteasca acest lucru! Stiu ca este preferabil ca nou-venitii in UE sa fie tratati preferential, dar reamintesc faptul ca Romania nu este numai o pepiniera de forta de munca ieftina, dar calificata pentru Occident.

Romanii mai si gandesc!

Tablouri cu flori – Iulie 2012

Un comentariu

„Trandafiri rosii”, ulei pe carton, 42×50 cm

Tablouri pentru vanzare – Paintings for sale

„Hortensii mov”, ulei pe carton, 42×50 cm

„Branduse mov”, ulei pe carton, 42×50 cm

Cu exceptia celor aflate in colectii personale, toate tablourile sunt de vanzare.

Vizitati: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/

Despre delegatii in strainatate

Lasă un comentariu

Apropos de plecat in delegatii in strainatate: mi-am amintit brusc episodul care se repeta de cateva ori pe an cand am inceput eu sa lucrez ca economist stagiar; intotdeauna plecau altii in delegatii pe tarile lucrate de mine…pana-ntr-o zi cand un nou director ne-a cerut sa ne prezentam fiecare absolvent activitatea. Si a ramas surprins cand a aflat ca nu plecasem niciodata in afara. Din acel moment s-a schimat totul pentru mine, iar sefa mea a trebuit sa accepte situatia si sa ma urasca in consecinta…dar am supravietuit!
Foamea de plecat in strainatate era acuta inainte de ’90, dar se pare ca pentru unii este la fel si acum…noi aveam o diurna simbolica de 25$/zi sau chiar mai putin si negociam contracte de milioane…acum se pleaca pe diurne mari, dar ce mai conteaza?

La un moment dat am avut un sef de serviciu caruia ii eram inlocuitor…adica el se plimba si eu trebuia sa raspund la toate intrebarile in locul lui. Era un tip simpatic, ne dadea martisoare metalice de 1 Martie, pleca in Australia in locul meu si-mi cerea sa-i traduc corespondenta externa in engleza, ceea ce ma agasa foarte tare.

A suivre…

Jubileu: un an de pictura

Lasă un comentariu

In 15 Iunie 2012 implinesc un an de cand am inceput sa pictez; am terminate 161 de tablouri si altele in lucru.

Arhiva de tablouri este aici: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/

La Multi Ani fiului meu

Lasă un comentariu

Exista unele momente de mare rascruce in viata fiecaruia…sunt experiente de viata pe care nu le poti uita niciodata si iti revin in minte la diferite ocazii, sau in preajma unor sarbatori prilejuite de acele momente de mare rascruce…

Scrisoare catre fiul meu de ziua lui:

Pentru Adrian
Am spus intotdeauna ca ne-a dat Dumnezeu copii buni, sensibili si inteligenti. Am fost mereu mandra de voi si legenda spune ca mi se lumina fata atunci cand eram intrebata ce mai faceti. Mi-a placut sa cred ca meritati tot ce-i mai bun pe lume, convinsa fiind ca in felul acesta n-am sa va alterez…Intotdeauna am sustinut ca merita sa-ti educi copiii asa cum se cuvine si apoi vine si recompensa pentru parinti. Stiu ca nu m-am inselat!
Iti doresc sa reusesti in tot ceea ce ti-ai propus, sa te bucuri alaturi de Cristina de micuta Sara si sa fiti fericiti!

La Multi Ani!

Tabloul meu cu bujori, ultimul pe care l-am terminat acum doua zile.

Album de calatorii

Un comentariu

Prima mea vizita la Acropole…

Perspectiva Atenei de langa Acropole

Older Entries Newer Entries