Prezicatorul crizei, Nouriel Roubini la Bucuresti

Lasă un comentariu

Criza economica, desi a inceput in sectorul privat inca din 2008, se transforma intr-o criza a datoriilor publice, sustine economistul Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom al economiei”, care avertizeaza ca cea mai mare provocare pentru statele dezvoltate este daca vor fi capabile sa faca fata datoriilor publice uriase.

Cititi restul articolului in Wall-Street.ro.


Ultimele noutati in Programul Prima Casa

Lasă un comentariu

Comunicate de presa confuze transmise de catre Ministerul de Finante.

http://www.zf.ro/zf-24/programul-prima-casa-a-fost-prelungit-pana-la-31-ianuarie-

Ce ne asteapta in 2010?

Lasă un comentariu

Aflam de aici.

Schimbarea atitudinii consumatorilor este principala sursa de ingrijorare pentru oamenii de afaceri. „Groaza de viitor ii impiedica pe romani sa consume, sa ia credite”, spunea Octavian Radu, presedintele si fondatorul grupului RTC, la The Money Channel. Camelia Sucu, proprietarul afacerii Class Mob, considera ca somajul va fi principalul factor care va afecta consumul in 2010. „Formularea «ne descurcam» nu mai are valabilitate pe termen lung”, spune Sucu.

Pentru clientii bancilor, anul 2009 „a pus lacatul” pe usa finantarilor. Soldul creditelor pentru persoane fizice a urcat nesemnificativ fata de anii anteriori si doar sustinut de programul guvernamental Prima Casa. Clientii corporativi fie au evitat sa bata la usa bancilor, fie au trecut prin furcile caudine impuse de noile conditii de finantare. „Anul 2009 a demonstrat ca starea de expectativa, de blocare a creditelor inseamna ca factura crizei va fi tot mai greu de platit. Peste tot in lume, sistemul bancar plateste o mare parte din factura crizei”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

Bancherii spun ca falimentele si insolventele, procese care sunt in crestere de la o luna la alta, nu se pot incheia decat cu pierderi pentru bancile finantatoare.

In perioada ianuarie-noiembrie, statistica Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) arata ca 17.670 de firme s-au dizolvat, nivel in crestere cu 423,40% fata de perioada similara a anului precedent. In acelasi interval, peste 127.000 de firme si-au suspendat activitatea, iar alte 39.371 s-au radiat voluntar.

„Trebuie sa facem ceva, astfel incat sa ne asiguram ca avem de unde plati factura crizei, pentru ca, incet, incet, ne va fi din ce in ce mai greu sa facem acest lucru.

Aceasta factura nu se va putea plati de catre banci, daca vor credita doar acele firme pe care le au in portofolii”, considera Radu Ghetea. Pe de alta parte, Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, spune ca bancile au fost primele entitati care au inceput ajustarea, chiar daca acesta a fost un proces dureros pentru unii dintre clienti. Aceasta ajustare s-a facut simtita prin cresterea ratelor de dobanzi.

„Falimentele reprezinta un proces care va continua. Bancile au, intr-o buna masura, si clienti care nu au cum sa supravietuiasca. Perioada de criza inseamna de fapt o perioada de ajustare, in care unii clienti vor reusi sa supravietuiasca, iar altii nu”, declara Pascariu.

Liliana Solomon, CEO Vodafone, spune ca anul viitor va continua sa fie unul plin de provocari pentru companiile din Romania. „Ne vom confrunta cu multe situatii inedite, probabil ca fiecare manager va trebui sa ia decizii in functie de cum estimeaza ca se va dezvolta lumea din jur. Orizontul investitiilor va fi mult mai scurt, pentru ca viitorul este impredictibil”, arata Solomon.

Bancherii si oamenii de afaceri au identificat un singur vinovat de amploarea crizei pe care o traverseaza astazi Romania, si anume, comportamentul statului. „Costurile statului au crescut, dar nu s-au tradus intr-o crestere a consumului, iar investitiile promise nu au venit. Statul va continua sa se imprumute daca nu va reusi sa-si faca ordine in casa, adica sa isi reduca cheltuielile si sa se finanteze in termeni rezonabili de pe pietele financiare internationale. Probabil ca bancile mai au resurse pentru a finanta statul, dar apare aici problema limitelor de expunere. Pana unde se poate imprumuta un stat si pana unde bancile comerciale pot imprumuta statul. Limita nu a fost atinsa, dar nici departe de aceasta nu suntem”, spune Dan Pascariu.

Pe de alta parte, presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, afirma ca limitele de expunere nu reprezinta o problema pentru banci, in acest moment. „Nu putem sa ne asumam ca vom putea finanta la nesfarsit statul, mai ales ca si costurile la care vom face acest lucru vor creste. Prefer sa finantez economia reala. Sigur ne-am angajat sa mentinem expunerea pe Romania, sa finantam statul, dar nu pe termen lung. Ne dorim sa finantam economia reala”, spune Van Groningen.

Integral in Business Standard

Datoria externa a Romaniei la 9 luni a crescut la 78,1 miliarde Euro

Lasă un comentariu

Romania inregistra la finalul lunii septembrie 2009 o datorie externa totala de 78,125 miliarde euro, in crestere cu 8,5% (6,09 miliarde euro) fata de finalul lui 2008, datoria pe termen mediu si lung avand in continuare o pondere semnificativa in totalul datoriei externe, a anuntat miercuri BNR.

Astfel, datoria pe termen mediu si lung reprezenta 80,5% din totalul datoriei externe a Romaniei la finalul lunii septembrie, potrivit datelor revizuite ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in vreme ce ponderea datoriei pe termen scurt a scazut la 19,5%.

Banca centrala, care publica pana recent doar datoria pe termen mediu si lung, a inceput sa adauge din februarie si date despre datoria pe termen scurt. Multi analisti straini avertizau in acea perioada despre un eventual pericol reprezentat de datoria pe termen scurt – cu scadenta de pana la un an – asupra Romaniei in 2009, in conditiile restrangerii finantarii disponibile.

Intre timp, Romania a ajuns la un acord cu FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si BERD pentru o finantare de circa 20 miliarde euro pentru doi ani.

La finalul lunii septembrie, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 15,26 miliarde euro, in scadere cu 5,33 miliarde euro (25,9%) fata de nivelul de la finalul anului trecut, cand era de 22,2 miliarde euro.

http://www.banknews.ro/stire

Cursul de referinta BNR a sarit la 4,2495 lei/Euro

Lasă un comentariu

Cursul de referinta anuntat joi de BNR a urcat cu peste 5 bani (1,22%), la 4,2495 lei/euro, decizia presedintelui Traian Basescu de revocare a ministrului de interne Dan Nica si iesirea PSD de la guvernare punand presiune puternica pe moneda nationala.

Miercuri, banca centrala afisase un curs de referinta de 4,1981 lei/euro, in urcare dupa sase sedinte la rand de apreciere pentru leu.

„Este o presiune puternica pe moneda nationala, pentru ca nu mai sunt vanzari de euro. Deprecierea a inceput inca de aseara, insa anuntul de dimineata al presedintelui Basescu a accentuat deprecierea”, a declarat, pentru NewsIn, un dealer bancar.

Traian Basescu a semnat joi decretul de revocare a lui Dan Nica si cel de numire a lui Vasile Blaga ca interimar in functia de vicepremier si ministru de interne. Ulterior, presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat ca ministrii social-democrati parasesc Guvernul.

In debutul sedintei, moneda europeana se cumpara cu 4,2150 lei, insa cursul a urcat dupa anuntul presedintelui, dupa ora 10:00, peste 4,23 lei/euro. Dupa o usoara intarire a monedei nationale, cu aproape un ban, leul a reinceput sa piarda teren constant, pana la aproape 4,27 unitati/euro. In jurul orei 13:15, bancile cumparau un euro cu 4,2582 lei si il vindeau cu 4,2673 lei.

In regiune, forintul s-a depreciat in primele tranzactii la 270,5 unitati/euro si, dupa o intarire brusca la cotatiile din debut, de 269 unitati/euro, a revenit in apropiere de 270 unitati/euro. Si zlotul polonez a avut o evolutie similara, depreciindu-se initial la aproape 4,23 unitati/euro si, dupa o scurta apreciere pana la 4,2040 unitati/euro, a pierdut teren la aproape 4,23 unitati/euro.

Fata de dolarul american, cursul de referinta anuntat joi de BNR a crescut cu peste 5 bani (1,9%), pana la 2,9163 lei/dolar, de la nivelul de miercurii, de 2,8619 lei/dolar.

Pe pietele internationale, moneda americana s-a apreciat treptat de la 1,4670 la 1,4550 dolari/euro, iar la 13:15, ora Romaniei, euro era cotat la 1,4560 dolari.

Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei de joi, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 11,72% pe an, in crestere fata de cel din sedinta anterioara, de 10,96% pe an, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR) dobanda a urcat la 12,23% pe an, de la nivelul de miercuri, de 11,46% pe an.

Dobanzile de tip overnight din piata monetara au coborat dupa operatiunea repo facuta de banca centrala la aproximativ 8-10% pe an, insa se mentin in continuare deasupra dobanzii de politica monetara de 8% pe an.

BNR a injectat, joi, in piata interbancara 11,97 miliarde lei (2,8 miliarde euro) printr-o operatiune repo cu scadenta pe 5 octombrie la o dobanda de 8% pe an, la care au participat 12 banci. Inainte de operatiunea repo, dobanzile pe piata monetara se situau in jurul nivelului de 12-12,5% pe an.

NewsIn

Criza a sters 7 miliarde de dolari din averea lui Bill Gates

Lasă un comentariu

Bill Gates continua sa fie cel mai bogat om din America, pentru al 16-lea an consecutiv, urmat de investitorul Warren Buffet si seful Oracle, Lawrence Wilson, conform editiei de anul acesta a topului celor mai bogati 400 de americani, realizat de Forbes.

TOP 10
  1. William Gates III
  2. Warren Buffett
  3. Lawrence Ellison
  4. Christy Walton
  5. Jim C. Walton
  6. Alice Walton
  7. S. Robson Walton
  8. Michael Bloomberg
  9. Charles Koch
  10. David Koch
  11. View The Complete List

Anul acesta a fost slab pentru miliardarii americii, averea cumulata a primilor 400 de bogati ai tarii inregistrand o scadere de 300 de miliarde de dolari, al cincilea declin de la inceperea monitorizarii lor in anul 1982, noteaza publicatia americana.
Integral in Zf.ro.

Cum arata economia Romaniei la un an de la declansarea crizei?

Lasă un comentariu

Economia Romaniei facea in septembrie 2008, la inceputul crizei financiare, primul pas spre ceea ce oficialii romani aveau sa admita mai tarziu ca este o recesiune severa. Acum, cu un an mai tarziu, situatia economiei romanesti continua sa se inrautateasca, desi in alte state au inceput sa apara usoare semne de revenire. Wall-Street va prezinta, prin intermediul unui top al celor mai importanti 10 indicatori macroeconomici, cum s-a modificat economia Romaniei in primul an de criza.

Articolul integral in Wall Street.

Masuri de economisire pe timp de criza din Wall Street

Lasă un comentariu


Lucrurile “nice to have” au disparut, cele “must have” sunt prioritare. Acesta este unul dintre aspectele intalnite in majoritatea strategiilor de eficientizare a costurilor adoptate de catre jucatorii din piata bunurilor de larg consum ca urmare a contextului economic dificil. Managerii din FMCG consultati de Wall-Street explica ce masuri de “economisire” au aplicat pentru a mentine sanatatea afacerilor chiar si pe timp de criza.
Articolul integral din Wall Street aici.

Dupa un an de criza

2 comentarii

In 10.09.2008 s-a declansat  criza in Romania. Astazi e ziua bilanturilor. Ce sectoare au fost cele mai afectate?

Piata de leasing auto a scazut cu peste 70%. Constructiile, piata electrocasnicelor, consumul, piata de retail au inregistrat scaderi dramatice. Valoarea de piata a companiilor a scazut. Valoarea caselor s-a diminuat. Supermarketurile si-au incetinit ritmul de dezvoltare, de expansiune. PIB-ul a scazut, economia s-a contractat, multe companii s-au dizolvat, au intrat in incapacitate de plata, au solicitat demararea procedurilor de faliment. Bancile fac disponibilizari, inchid sucursale cu mare discretie. A fost un an plin de evenimente legate de deprecierea leului comparativ cu celelalte valute, cu caderea bursei de la Bucuresti. Multi investitori si jucatori la bursa au inregistrat pierderi substantiale. O multime de  investitori si dezvoltatori imobiliari au renuntat la planurile de investitii din Romania deoarece se confrunta cu lipsa de lichiditati. S-a schimbat ierarhia meseriilor, piata de training a suferit modificari, in head-hunting au existat cateva perioade de criza.

Guvernul a lansat planuri anti-criza ale caror efecte deocamdata nu se fac simtite. Si-a propus asumarea raspunderii pentru legea educatiei si a invatamantului, a restructurarii Agentiilor Guvernamentale si a salarizarii unice a bugetarilor.

In acest an de criza ministerele tineretului si al turismului au cheltuit sume mari de bani in activitati de interes general care nu aduc profit imediat. Ministerele mediului si al agriculturii au cheltuit bani publici in alte activitati care nu au creat profit. Municipalitatea are planuri de dezvoltare pentru Bucuresti care pot inghiti sume mari de bani.

Drumurile si autostrazile din Romania inghit sistematic sume importante de bani, dar din pacate cedeaza la cateva zile de la taierea panglicii sau nu se mai termina niciodata.

Bilantul e cam sumbru la prima vedere si mi-as fi dorit sa fie mai optimist.

Programul Prima Casa demarat in forta a ajuns sa-i astenizeze deja pe oameni: bancile sustin ca dosarele sunt incomplete, iar potentialii beneficiari  se confrunta deja  cu mari probleme.

Guvernatorul BNR si analistii economici sustin ca pana la sfarsitul anului este posibil ca economia sa se redreseze.

Bookmark and Share

Economia Romaniei a scazut in trimestrul al doilea 2009

Lasă un comentariu

Economia Romaniei a scazut in trimestrul al doilea cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, si cu 1,1% fata de precedentele trei luni, pe fondul unui declin masiv, de 14,2%, in sectorul constructiilor, si de 12% in consum, potrivit datelor revizuite publicate marti de Institutul National de Statistica. INS a publicat si pe 13 august o estimare flash a evolutiei economiei, potrivit careia PIB-ul scazuse cu 8,8% in trimestrul al doilea fata de perioada similara a anului trecut.

Diminuarea cu 8,7% a volumului Produsului Intern Brut in trimestrul doi 2009, comparativ cu trimestrul doi 2008, s-a datorat reducerii importante ale volumului de activitate inregistrat in agricultura, silvicultura si piscicultura (-9,1%), industrie (-7,3%), constructii (-14,2%), comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si comunicatii (-11,4%) si activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru intreprinderi (-7,4%).

Sursa: Zf.ro

Bookmark and Share

Older Entries Newer Entries