Cei trei ani de criză au adus schimbări importante în structura exporturilor româneşti, calculatoarele şi produsele eletronice având cea mai puternică ascensiune, de pe locul opt până pe locul doi, la o pondere de 8,9% din totalul exporturilor. La retrogradări pot fi amintite produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte şi produsele chimice. Produsele din cauciuc şi masele plastice şi-au făcut intrarea în top 10, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top. Primii zece exportatori au avut în acest an o contribuţie de 20,7% din exporturile României, comparabilă cu cea din 2008, dar structura topului s-a schimbat.

Analiza exporturilor în struc­tură indică faptul că sectorul „Calculatoare şi produse electronice” a înregistrat cea mai puternică ascensiune faţă de 2008, urcând de pe locul opt până pe poziţia a doua, respectiv de la o pondere de 5,2% din totalul exporturilor la 8,9% în 2011, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Sectorul auto s-a menţinut pe primul loc, dar ponderea a urcat cu 3% faţă de 2008, la 15,8% din totalul vânzărilor externe în primele 9 luni din acest an.

La categoria retrogradări figurează produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte, produsele chimice şi produse ale agri­culturii şi vânătorii.

Produsele din cauciuc şi mase plastice şi-au făcut intrarea în top 10 sectoare direct pe locul opt, cu o pondere de 4,6% în totalul exporturilor, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top.

Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă contribuţia lor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.

În acest an exporturile României au continuat să crească, dar s-a observat o diminuare a ritmului de creştere al acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE, în contextul tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.

Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR, a declarat la Gala Jubiliară organizată de asociaţie în parteneriat cu BNR că exportatorii românii sunt „cam­pio­nii UE” în privinţa recuperării pier­derilor din perioada crizei, în timp ce Franţa, Italia, Danemarca şi Finlanda nu au reuşit până acum să revină la nivelul din 2008.

Principalii zece exportatori au con­tribuit în primele zece luni din acest an cu 20,7% la total export.

Principalii expor­tatori au fost în acest an Automobile Dacia, Nokia, care a închis fabrica de la Jucu, Rompetrol Rafinare, Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honey­well Technologies, Samsung Electronics, Petrom, Arcelor­Mitall Galaţi şi Celestica România.

În România erau înregistrate în primele 9 luni din 2011 peste 17.500 de firme exportatoare, în scădere de la 18.700 de societăţi în anul anterior, conform cifrelor ANEIR.

„Prea am pus ouălele într-un singur coş”

Preşedintele Traian Băsescu consideră că diversificarea exporturilor, orientarea spre alte pieţe, cum ar fi China şi Turcia, reprezintă o soluţie de echilibrare a ba­lanţei de plăţi externe şi recomandă Guvernului să gândească un set de măsuri „posibile şi realiste” pentru sprijinirea exporturilor.

Exportatorii cer autorităţilor predicta­bilitate şi stabilitate a legislaţiei fiscale şi legislaţiei muncii, dar şi asigurarea stabi­lităţii cursului de schimb.

„Înţeleg că ţara nu va fi performantă până nu echilibrăm perfect exporturile cu importurile. Vom fi cu atât mai performanţi cu cât vom reuşi să avem o balanţă pozitivă. Priviţi la piaţa Chinei şi Turciei. Există disponibilităţi ca firmele să poată exporta în Turcia, China, piaţa arabă – care este puţin mai tulbure în prezent – şi piaţa africană. Prea am pus toate ouăle într-un singur coş: exporturile pe UE. Diversificarea expor­turilor României va fi una dintre soluţiile de echilibrare a balanţei de plăţi externe, pe care o consider mai importantă ca deficitul bugetar”, a declarat Băsescu.

Fixarea unui astfel de obiectiv de echilibrare a exporturilor cu importurile este dificilă pentru politicieni, deoarece nu aduce voturi, în opinia preşedintelui. „Sin­gur este foarte dificil să le fixezi poli­ticienilor un astfel de obiectiv pentru că nu cresc salariile, nu cresc pensiile, deci nu aduce voturi când vorbeşti de nevoia de a echilibra balanţa de plăţi a României.”

Preşedintele a amintit că deficitul de cont curent a fost una dintre marile vul­nerabilităţi ale României – mai mare decât deficitul bugetar şi decât gradul de îndatorare, dar a subliniat şi contribuţia extraordinară a exporturilor din ultimii ani la scăderea deficitului de cont curent.

„Deficitul de cont curent, diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost cea care ne-a adus în pragul colapsului în 2009. Dacă în anul 2008 deficitul de cont curent al României era de 23 mld. euro, în 2011 aces­ta va atinge 10 mld. euro, o cifră aproxi­ma­tiv constantă de-a lungul ultimilor trei ani.”

Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din re­giune. Este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în acest an, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.

Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie.

Exporturile către ţările din afara UE au început să câştige teren în a doua jumătate a anului, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind în unele luni mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total.

„Este clar că 2012 trebuie să fie un an în care Guvernul trebuie să se gândească la noi măsuri de stimulare a exportatorilor. Trebuie să desprindem noi măsuri posibile şi realiste care să ajute exportatorii”, a mai spus Băsescu.

Din toamna anului 2009, exporturile s-au aflat pe un trend continuu ascendent. O influenţă favorabilă asupra performanţei exporturilor a avut-o şi politica de stabilitate a cursului de schimb.

Din cele 24.600 de firme exportatoare câte funcţionau în 2008 au mai rămas însă aproape 17.600, aproximativ 30% fiind eliminate din piaţă de concurenţă, după cum a declarat Ionescu.

Pentru acest an, ANEIR prognozează o creştere a exporturilor cu 20%, la 45 mld. euro, şi un avans al importurilor de 17%, la 55 mld. euro. Dacă în 2010 deficitul balanţei comerciale a fost de 9,5 mld. euro, în acest an va ajunge la 10 mld. euro.

Exporturile realizate în primele zece luni au totalizat 37,6 mld. euro) în creştere cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar importurile au totalizat 45,3 mld. euro, cu 18,5% peste nivelul de anul trecut. În 1989 exporturile României erau de 6 mld. dolari.

Laureaţii Galei Jubiliare ANEIR 2011 (postcriză)

I. Marele Trofeu ANEIR „Petru Crişan” (firme cu rezultate de excepţie în perioada postcriză)

• 1. Renault Industrie Roumanie
• 2. Petrotel Lukoil
• 3. Eximbank
• 4. CEC Bank

II. Trofeul ANEIR de excelenţă (firme din top 100 exportatori ai României în 2011 – 9 luni)

• 1. Interagro – cel mai mare exportator al României cu capital privat românesc
• 2. Alro Slatina – cel mai mare exportator al României de produse neferoase
• 3. Philip Morris – cel mai mare exportator al României de produse din tutun
• 4. Oltchim – cel mai mare exportator al României cu capital majoritar de stat

III. Trofeul ANEIR de onoare

• 1. Grupul „J&R Enterprises” – cel mai mare producător – exportator al României de confecţii bărbaţi;
• 2. Grupul „Uzinsider” – cel mai mare producător – exportator al României de filtre industriale, utilaje terasiere, echipamente metalurgice şi pentru industria energetică;

3. IMSAT Bucureşti – cel mai mare producător – exportator al României de camere de comandă pentru industria energetică şi instalaţii complexe pentru industria construcţiilor de maşini.

IV. Trofeul ANEIR de merit (firme care şi-au mărit cota de piaţă în perioada postcriză)

• 1. Owens Corning BM Romania – cel mai mare producător-exportator al României de placaje şi materiale decorative din ciment şi ipsos;
• 2. Grupul „Pasmatex” – cel mai producător – exportator al României de lenjerie de damă şi accesorii textile;
• 3. Forsev Tr. Severin – cel mai mare exportator al României de piese metalice forjate;

V. Diploma de excelenţă ANEIR (firmele cu cele mai mari rate de export din cifra de afaceri)

• 1. Grupul „Ana” – cel mai mare producător – exportator al României de echipamente electrice şi servicii pentru turiştii străini;
• 2. Electroputere Craiova – cel mai mare producător-exportator al României de transformatoare şi motoare electrice;

VI. Diploma de merit ANEIR (firme cu merite deosebite în perioada postcriză)

• 1. Grupul „Radox” – cel mai mare producător – exportator al României de radiatoare;
• 2. Maguay Impex – companie de top în producerea echipamentelor din domeniul IT.

http://www.zf.ro/special/cum-a-schimbat-criza-structura-exporturilor-romanesti-si-topul-exportatorilor-

Prin plecarea Nokia din Romania este evident ca vor avea loc modificari substantiale in structura exporturilor romanesti.