BRD-singura banca mare care ofera depozite la 24 de luni

4 comentarii

Situatia financiara a zilei de maine a inceput sa devina pentru romani un lux, in conditiile in care economia locala a ramas impotmolita intr-o criza care a inceput acum mai bine de doi ani. Pentru cei care inca mai pot economisi pe termen lung, bancile ofera si depozite pe mai mult de un an.

Nu sunt prea multe institutii financiare care asigura un depozit pe 24 de luni in moneda nationala, iar cele care va tin banii in valuta pe aceeasi perioada de timp sunt si mai putine, potrivit site-ului Conso.ro. Daca la lei avem patru banci care va tin economiile pe o perioada de doi ani, cele care constituie depozite in euro nu sunt decat doua, conform sursei mentionate.

Ziare.com a facut cateva calcule pentru o suma de 1.000 lei, in cazul unui depozit la termen cu dobanda platibila la scadenta, pe o perioada de 24 de luni. Cea mai buna oferta in acest caz pare sa vina de la Banca Carpatica, unde dobanda este de 7%, ceea ce inseamna ca la finele celor doi ani, in conditiile date, veti mai avea in cont inca 140 de lei. Pentru a constitui un astfel de depozit veti avea nevoie de o suma minima de 50 de lei. Comisionul de retragere in numerar este de 0,4% sau 0% la scadenta pentru depozitele pe o perioada mai mare sau egala cu 3 luni.

BRD, singura banca mare cu o astfel de oferta

In cazul ProCredit Bank, bonificatia maxima este de 6,75%, ceea ce inseamna ca in cei doi ani de economisire pentru suma de 1.000 de lei veti avea pusi deoparte 135 de lei in plus. Suma minima acceptata in cazul acestui depozit este de 500 de lei, de zece ori mai mare decat cea de la Carpatica. Comisionul de retragere este de 0% pentru sume retrase in 5 zile de la scadenta si 0,55% in alte conditii.

BRD este singura banca mare din cele patru care au si aceasta oferta inclusa in portofoliu. Insa in cazul ei dobanda este mult mai mica decat la ProCredit Bank, cu mai bine de 2 puncte procentuale, adica 4,65%. Castigul brut pe care vi-l aduce un depozit in cadrul BRD este de 93 de lei. Suma minima pe care o puteti depune la aceasta banca este de 150 de lei. Indiferent de situatie, veti avea un comision de 0,5%, la retragerea banilor sau minim 2,5 lei.

Oferta cu cea mai mica dobanda vine din partea OTP Bank, unde bonificatia este egala cu cea pe care o practica bancile la depozitele in valuta, adica 3,25%. Economisirea la aceasta banca va va aduce un plus brut de 65 de lei. Pentru a putea avea parte de depozit, va trebui sa depuneti minim 100 de lei. Comisionul de retragere este de 0%, daca aceasta se face in momentul scadentei, sau 0,5% daca are loc in oricare alta zi.

Continuarea in Ziare.com

De ce s-a intarit moneda nationala si cat de bun este un leu puternic?

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro:

De la inceputul acestui an pana acum leul s-a apreciat fata de moneda unica europeana cu 2,5%. Doar in ultima saptamana cursul monedei nationale fata de euro a scazut cu 0,8%, vineri cursul oficial anuntat de banca centrala fiind de 4,1683, cel mai scazut nivel din ultimele noua luni si jumatate.

Unii dealeri valutari, cei care opereaza si monitorizeaza tranzactiile de valuta, sustin ca motivul pentru care leul este mai puternic in ultima perioada este interventia, discreta si greu de probat, a Bancii Nationale a Romaniei.
publicitate

Dealerii: BNR ajuta leul pentru a mentine starea de „pace valutara”

„Interventiile BNR sunt greu de dovedit, insa banca centrala este prezenta in piata. Motivele acestei politici de apreciere a monedei nationale nu sunt foarte clare. Unul dintre ele ar putea fi ca Banca Nationala incearca pe aceasta cale sa mai taie din avantul inflatiei – un leu mai puternic inseamna importuri mai ieftine – pentru a mentine starea de pace valutara la nivelul populatiei”, ne-a declarat un dealer.

El recomanda „cumpararea prudenta” de euro, asteptarile pietei fiind ca leul sa nu ramana mult timp atat de apreciat fata de moneda europeana.

Leul nu este insa singura moneda din regiune care s-a apreciat fata de euro. Conform cursurilor valutare de vineri dupa-amiaza, de la sfarsitul anului trecut pana acum leul a castigat 2,53% fata de euro, coroana ceheasca 2,75%, forintul 1,63% in timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu 2,72% fata de moneda unica europeana.

Cursul BNR nu este insa si cel practicat de catre banci sau de catre casele de schimb valutar, ceea ce inseamna ca sansele reale ale doritorilor de a obtine un profit concret din evolutia cursului sunt foarte mici, mai ales atat timp cat variatiile lui sunt relativ reduse.

CEC vinde cel mai ieftin euro

Conform cotatiilor de pe site-urile bancilor, vineri cele mai bune cursuri de vanzare ale bancherilor erau in jurul nivelului de 4,19-4,22, la banci ca CEC, Banca Romaneasca sau Bancpost, cele mai mari fiind in jurul valorii de 4,23-4,25 la banci precum BCR, BRD, UniCredit Tiriac Bank si Volksbank.

 

citeste integral: Gandul

Top 10 tari la care SUA sunt indatorate

4 comentarii

Din Ziare.com

Trezoreria americana a anuntat in urma cu ceva vreme ca datoria publica a Statelor Unite a sarit de 14 trilioane de dolari, atingand un record istoric. Iar ultimul trilion s-a adaugat in numai sapte luni.

Din total, 4,4 trilioane de dolari sunt datorii catre guvernele straine. Datoria nu consta in sume lichide imprumutate, ci s-a creat in urma emiterii de certificate de trezorerie, ce au fost cumparate de respectivele tari.

Daca intr-o buna zi, guvernele acestor tari si-ar revendica sumele, Statele Unite ar ajunge sa fie fragmentate si fie care sa ia un stat american a carui PIB ar fi echivalent cu datoria in sine.

Pentru a ne face o parere asupra situatiei, Yahoo! a facut o lista cu tarile care r putea „castiga” parti din SUA.

1. China – SUA au datorii catre acest stat in valoare de 891,6 miliarde dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 20,4%. China este de departe tara la care Statele Unite ale Americii sunt cele mai indatorate. Datoria este aproape eagala cu PIB-ul din 2009 al statului Illinois (630,4 miliarde dolari) si Indiana (262.6 miliarde dolari).

2. Japonia – SUA au datorii catre acest stat in valoare de 883,6 miliarde de dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 20,2%. Datoria catre Japonia reprezinta peste o cincime din totalul datoriei SUA, adica PIB-ul adunat al statului Minnesota (260,7 miliarde de dolari), Wisconsin (244,4 miliarde de dolari), Iowa (142,3 miliarde de dolari) si Missouri (239.8 miliarde de dolari).

3. Marea Britanie – SUA au datorii catre acest stat in valoare de 541,3 miliarde de dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 12,4%. Marea Britanie detine 541,3 miliarde de dolari din datoria externa a Statelor Unite. Aceasta suma este echivalenta cu PIB-ul combinat al celor doua centre de productie pe Coasta de Est: Delaware (60,6 miliarde de dolari) si New Jersey (483 miliarde de dolari).

4. Exportatorii de petrol. SUA au datorii catre aceste state in valoare de 218 miliarde de dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 5%. Exportatorii de petrol formeaza un alt bloc international aparte in ceea ce priveste datoria pe care statele americane le au la ele. Grupul include 15 tari: Ecuador, Venezuela, Indonezia, Bahrein, Iran, Irak, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Gabon, Libia si Nigeria.

Datoria avuta este aproximativ echivalenta cu PIB-ul din 2009 al statelor Nebraska (86,4 miliarde de dolari) si Kansas (124,9 miliarde de dolari). Cele doua state produc cereale pentru export, iar multi dintre producatorii de petrol sunt interesati de bartere cu aceste state

5. Brazilia – SUA au datorii catre acest stat in valoare de 180,8 miliarde dolari, ponderea in datoria externa totala fiind 4,1%. SUA au o datorie la aceasta tara, cunoscuta pentru plajele sale, Carnavalul de la Rio si hedonismul neinfranat, de nu mai putin de 180,8 miliarde de dolari. Suma este aproape egala cu PIB-ul Idaho (54 miliarde de dolari) si Nevada (126,5 miliarde de dolari), un stat care nu este strain de hedonismul in sine.

6. Centrul Bancar Caraibian. SUA au datorii catre acest stat in valoare de 155,6 miliarde dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 3,6%. Mai exact, Bahamas, Bermuda, Insulele Cayman, Antilele Olandeze, Panama si Insulele Virgine Britanice au investit 155,6 miliarde de dolari in titluri de trezorerie americane. Aceasta suma este echivalenta cu PIB-ul Kentucky (156.6 miliarde dolari), astat ce ar putea deveni intr-o zi o extensie a unui paradis a unei insule din Caraibe.

7. Hong Kong. SUA au datorii catre acest stat in valoare de 138,2 miliarde de dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 3,2%. Enclava capitalista a Chinei ar putea revendica la Yellowstone Park, avand in vedere ca datoria ar putea insemna PIB-ul combinat al Wyoming (37,5 miliarde dolari) si Washington DC (99,1 miliarde de dolari).

8. Canada. SUA au datorii catre acest stat in valoare de 134,6 miliarde de dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 3,1%. Daca prietenul ar deveni dusman si Canada ar dori sa-si anexeze unele terenuri din SUA pentru a acoperi datoria, aceasta ar putea lua state importante. Datoria face cat PIB-ul combinat al statelor Maine (51,3 miliarde dolari), New Hampshire (59,4 miliarde dolari) si Vermont (25,4 miliarde dolari). Practic, locuitorii din trei state din nord-estul extrem al SUA ar putea sa incepe sa invete limba franceza.

9. Taiwan. SUA au datorii catre acest stat in valoare de 131,9 miliarde dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 3,0%. Insula, care are 160 de km, se afla in sudul Chinei si este revendicata de catre Republica Populara Chineza, in ciuda faptului ca are propriul guvern si relatii economice cu lumea exterioara.

O parte din aceste relatii economice include si o datorie de 131,9 miliarde dolari pe care SUA le au catre aceasta tara, adica aproximativ echivalentul PIB-ului combinat al West Virginia (63,3 miliarde de dolari) si Hawaii (66,4 miliarde de dolari).

10. Rusia. SUA au datorii catre acest stat in valoare de 106,2 miliarde dolari, ponderea in datoria externa totala fiind de 2,4%. Datoria pe care SUA o au catre acest stat este echivalenta cu productia combinata a Dakota de Nord (31,9 miliarde dolari), Dakota de Sud (38,3 miliarde dolari) si Montana (36 miliarde dolari).

Ratele creditelor in Euro ar putea creste cu 10% pana la sfarsitul anului

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Pentru romanii cu credite in euro, dublarea indicatorului Euribor pana la sfarsitul anului inseamna o rata lunara mai mare cu aproximativ 10%

Pana la finalul anului, ratele la creditele in euro s-ar putea majora cu aproximativ 10%. Motivul nu este deprecierea leului fata de moneda europeana, ci cresterea Euribor – indicator folosit de banci in calcularea ratelor, alaturi de marja proprie.
Economistii se asteapta ca pana in decembrie, Euribor la trei luni sa avanseze pana la 1,5-2%, de la 1,17%, in prezent. Cresterea nu a inceput insa in ultima perioada. Fata de vara trecuta, indicatorul aproape s-a dublat, de la un nivel de 0,6%.

„Probabil ca Euribor va ajunge la 1,5-2%, pe fondul presiunilor inflationiste. Pentru cei care au de platit rate in euro, socul nu va fi insa mare, pentru ca aceasta crestere de dobanda nu va avea loc instantaneu, ci treptat”, a declarat pentru gandul Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Practic, exista o anumita inertie, dobanzile actualizandu-se periodic, la fiecare trei sau sase luni, in functie de formula de calcul aleasa, a adaugat el.
Cum va simti platitorul roman de rate acest avans al indicatorului Euribor? In cazul unui credit ipotecar de 30.000 de euro, rambursabil in 30 de ani, o crestere a dobanzii cu un punct procentual echivaleaza cu un plus de 20 de euro la nivelul ratei, pana la un total de 226 de euro, potrivit calculelor Ziarului Financiar. Exemplul a tinut cont de o dobanda de 5,8% pe an, media pietei in prezent, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Scumpirea ratelor va fi simtita de multi romani

Impactul cresterii Euribor va fi simtit de multi romani cu credite in euro, in conditiile in care imprumuturile in valuta reprezinta aproape doua treimi din totalul finantarilor acordate de banci.

In ianuarie, creditele in lei ale populatiei si firmelor ajunsesera la un sold de 77,03 miliarde de lei, in timp ce imprumuturile in valuta totalizau echivalentul a 132,34 miliarde de lei, arata cele mai recente date ale Bancii Nationale.
Efectul majorarii Euribor nu va fi insa suportat in egala masura de toti cei care au credite in euro, ci in functie de marimea imprumutului, dar si de conditiile specifice din contractele de credit. In medie, in ianuarie, dobanda la creditele in euro pentru locuinte, aflate in soldul bancilor, a fost de 6,02%, iar la cele de consum, de 7,96%, potrivit BNR.

 

integral in: Gandul

 

Ce mutatii a suferit economia romaneasca

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Dupa doi ani de criza, productia anuala a Romaniei este cu o zecime mai mica decat cea din 2008. Dar cum s-a schimbat structura?

Produsul Intern Brut a scazut in 2010 cu 1,3%, dupa o cadere cu 7,1% in 2009, potrivit datelor INS. In cifre absolute, PIB a fost de 513,6 miliarde lei, adica ceva mai mult de 120 de miliarde euro.

In 2008, PIB nominal fusese de doar 503 miliarde de lei, insa metodologia statistica il considera mai mare decat pe cel din 2010, ca urmare a inflatiei de 15% acumulata in cei doi ani.

Pe de alta parte, PIB din 2008 reprezenta, la cursul de atunci, 137 de miliarde euro, ceea ce inseamna ca, exprimat in moneda europeana, PIB este in continuare cu 12% mai mic.

Cat s-a produs

Industria a fost singura ramura care a crescut in aceasta perioada. Ponderea sa in PIB a urcat de la 23% la 26,5%.

Serviciile financiare si-au marit ponderea in PIB de la 12,6 la 13,9%, iar impozitele nete pe produs au crescut de la 10,7 la 11,2%.

Agricultura a avut, la doi ani distanta, o pondere in scadere de la 6,5% la 6%. Constructiile au avut cea mai dureroasa scadere – ponderea lor a coborat de la 10,5 la 8,9%. Comertul a inregistrat, la randul sau, o scadere semnificativa. Ponderea sa a scazut de la 23,3 la 21,1% din PIB. Serviciile au scazut de la 13,6% la 12,5%.

Integral in Romania Libera

 

China a depasit Japonia, devenind a doua putere economica a lumii

Lasă un comentariu

Source: BBC.NEWS

China has overtaken Japan as the world’s second-biggest economy.

Japan’s economy was worth $5.474 trillion (£3.414 trillion) at the end of 2010, figures from Tokyo have shown. China’s economy was closer to $5.8 trillion in the same period.

Japan has been hit by a drop in exports and consumer demand, while China has enjoyed a manufacturing boom.

At its current rate of growth, analysts see China replacing the US as the world’s top economy in about a decade.

„It’s realistic to say that within 10 years China will be roughly the same size as the US economy,” said Tom Miller of GK Dragonomics, a Beijing-based economic consultancy.

The US economy is currently almost three times the size of the Chinese economy in dollar terms. The UK’s economy is estimated to be the world’s sixth largest.

Overseas risk

Japan played down the significance of the shift in the economic league table, and the fact that it has been replaced as the second-largest economy for the first time in more than four decades.

Continue reading the main story 

“Start Quote

Historically, the birth of new economic superpowers has caused great global instability ”

End Quote

image of Stephanie Flanders Stephanie Flanders Economics editor, BBC News 


„As an economy, we are not competing for rankings but working to improve citizens’ lives,” said Economics Minister Kaoru Yosano.

The minister added that China’s booming economy was welcome news for Japan as a neighbouring country.

China is now Japan’s main trading partner and is increasingly important to companies such as electronics firm Sony and carmakers like Honda and Toyota.

However, Mr Yosano said that Japan needed to watch closely „risks from overseas economies and currency moves”.

Read more here.

Topul bancilor din Romania in functie de notorietate

Lasă un comentariu

Topul bancilor in functie de notorietate

P99433Afla bancile la care se gandesc romanii.

Click aici pentru a citi integral articolul…

Locul 11: Banca Romaneasca – 1%
Locul 10: Banca Comerciala Carpatica – 1%
Locul 9: Alpha Bank – 2%
Locul 8: UniCredit Tiriac Bank – 2%
Locul 7: CEC Bank – 4%
Locul 6: ING – 5%
Locul 5: Bancpost – 5%
Locul 4: Raiffeisen Bank – 11%
Locul 3: Banca Transilvania – 13%
Locul 2: BRD – 18%
Locul 1: BCR – 34%

Care sunt cele mai avantajoase depozite: in lei sau in euro?

Un comentariu

Din BankNews.ro

Daca vreti sa obtineti randamente cat mai mari pentru sumele pe care le puneti deoparte la banci, cel mai indicat este sa alegeti depozitele in moneda nationala, spun specialistii.

Romanii ar putea iesi in castig daca vor alege economiile in lei si nu in euro, in 2011, potrivit estimarilor unora dintre analistii locali. Ei se bazeaza pe argumentul ca moneda nationala se va intari in raport cu cea europeana, iar inflatia va mai scadea.

In prezent, dobanzile depozitelor la termen in lei urca pana la aproximativ 8% pe an, in timp ce dobanzile maxime ale depozitelor in euro ajung la 4% pe an sau usor peste acest nivel.

Analistii financiari recomanda ca economisirea sa se realizeze in moneda in care vor fi utilizati banii, asa incat deponentul sa evite riscul de curs. Astfel, daca sumele sunt mentinute in lei insa urmeaza sa fie folosite in euro, o eventuala depreciere a leului fata de euro in perioada in care banii sunt pastrati in cont va diminua suma pe care deponentul o are la dispozitie la scadenta.

Cu toate acestea, remarca Dragos Cabat, managing partner al Efin.ro, „pe masura ce inaintam spre finele anului, depozitele in lei devin mai avantajoase decat cele in euro, in conditiile in care leul este de asteptat sa se aprecieze in raport cu moneda europeana”.

 

integral in: evz.ro

Inflatie de 0,77% in ianuarie, rata anuala coboara la 6,99%

2 comentarii

Din Zf.ro

Inflaţia din România în luna ianuarie a fost de 0,77% faţă de luna precedentă plasând creşterea anuală a preţurilor de consum la 6,99%, conform datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Scumpirile care reies din datele publicate de INS sunt mai mari decât estimările analiştilor care indicau o inflaţie anuală de 6,8%.

Rata medie lunară a inflaţiei în decembrie faţă de noiembrie a fost de 0,53%, iar cea anuală (decembrie 2010/decembrie 2009) s-a ridicat la 7,96%

Cele mai mari scumpiri faţă de luna decembrie s-au înregistrat la mărfurile alimentare, de 1,14% şi,în timp ce la servicii s-a consemnat o scădere a preţurilor de 0,11%.

Cele mai mari majorări de preţuri pe segmentul produselor alimentare s-au înregistrat în ianuarie la grupele „legume şi conserve de legume” (5,6%), „fructe şi conserve din fructe” (2,22%) şi „ulei, slănină, grăsimi” (1,33%). Pe componente, se observă scumpirea cartofilor în ianuarie cu peste 6% faţă de decembrie, a fructelor proaspete cu 2,75% şi a zahărului cu 2%.

În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, au avut loc creşteri de preţuri la combustibili, care deţin şi o pondere importantă şi în coşul de consum, cu 2,18% comparativ cu decembrie. Totodată, preţurile „produselor cultural-sportive” au urcat în ianuarie cu 2,17% faţă de decembrie, pe fondul scumpirii cărţilor, revistelor şi ziarelor cu 4,84%, iar costul energiei termice s-a majorat cu 3,21%.

Cum a ajuns BNR sa nu mai vrea bani in rezerva valutara

Lasă un comentariu

Din Zf.ro

Banca Naţională are o rezervă valutară care acoperă aproape dublul datoriei externe pe termen scurt, putând fi considerată excesivă comparativ cu rezerva altor bănci centrale din regiune, după ce în ultimii doi ani a primit aproape 10 mld. euro de la FMI printr-un acord de finan­ţa­re încheiat tocmai din teama că rezerva nu ar fi sufici­entă pentru acoperirea datoriei în cazul unui şoc extern.

Rezerva a devenit atât de mare încât, dintr-o dată, BNR a hotărât că nu mai vrea bani de la FMI şi astfel România a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro din acordul de împrumut.

Adică împrumutul angajat s-a dovedit mai mare decât era nevoie, mai ales că 2,5 mld. euro s-au dus direct la buget în loc să fi ajuns tot în rezerva BNR. Numai că tot BNR va trebui să dea înapoi banii luaţi cu împrumut de la FMI. „Din punctul de vedere al rezervelor valutare noi avem o situaţie bună de mai multă vreme. Rezervele au fost ţinute aici pentru a linişti pieţele financiare, care deveniseră prea nervoase”, spune analistul financiar Aurelian Dochia. În rezerva BNR se aflau, la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 35,9 miliarde de euro, incluzând şi valoarea de 3,2 miliarde de euro a celor 103,7 tone de aur.

În aceste condiţii, rezerva valutară este de 1,85 ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt a României. Dintre ţările din regiune, rezervele valutare ale Cehiei acoperă de 2,1 ori datoria externă pe termen scurt, în timp ce în cazul Ungariei şi Poloniei gradul de acoperire scade la 130 şi respectiv 120%.

Faţă de octombrie 2008, când criza s-a manifestat pe plan local printr-un atac speculativ al străinilor asupra monedei naţionale, rezerva valutară a crescut cu peste 6,5 miliarde de euro. În ultimele trei-patru luni, rezerva valutară totală s-a menţinut în intervalul 35-36 miliarde euro, dar de la începutul anului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de euro exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le-a făcut statul. Banii aceştia va trebui să fie rambursaţi în doar câţiva ani.

În acelaşi timp, rezerva valutară a României acoperă echivalentul a opt luni de importuri, comparativ cu şase luni în cazul Poloniei şi aproximativ patru luni în cazul Ungariei şi Cehiei, potrivit datelor BNR. Acest indicator se calculează pentru a afla pe ce perioadă ar putea fi acoperit importul de bunuri şi servicii în cazul intrării în incapacitate de plată a ţării. În schimb, România nu stă la fel de bine în ceea ce priveşte valoarea rezervei valutare, exclusiv aur, per capita. Astfel, fiecărui locuitor i-ar reveni circa 1.500 de euro, la jumătate faţă de unguri sau cehi. În Polonia, rezerva valutară per capita ajunge la 1.800 de euro. Din acest punct de vedere, România are însă o situaţie similară cu China, ţara cu cea mai mare rezervă valutară din lume, evaluată la peste 2.100 de miliarde de euro. Fiecărui chinez i-ar reveni însă puţin peste 1.600 de euro.

În paralel, baza monetară – adică numerarul în circulaţie şi disponibilităţile băncilor din conturile deschise la BNR – este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperită în proporţie de trei la unu de rezervele internaţionale.

Older Entries Newer Entries