Trandafiri infloriti in Octombrie la Bucuresti

Lasă un comentariu

Decorul autumnal s-a instalat in toata splendoarea, frunzele continua

sa cada din copaci…
Acum poti sa intalnesti prin gradini trandafiri superbi:

Campania #MeToo in Romania

Un comentariu

Am citit in ultimele zile multe confesiuni ale femeilor in legatura cu hartzuirea sexuala, metode de intimidare ori santaj si sunt intru totul de acord cu cele marturisite de ele, deoarece sunt adevaruri de necontestat!
Dar n-am citit nimic despre femeia-crampon care atunci cand isi propune sa puna stapanire pe un barbat (de multe ori casatorit si tata de copii!), nu il mai lasa in pace pana nu-l determina sa-si paraseasca familia si s-o aleaga pe ea!
Am intalnit foarte multe astfel de cazuri si-mi amintesc povesti despre femei care se paruiau pe coridoare, ori prin birouri de dragul unui barbat! Evident ca nominalizarile nu-si au rostul!

Campania aceasta importata din afara tarii a-nceput sa dea roade: in mass-media au inceput sa apara numele unor profesori de liceu care si-au umilit elevele cu avansuri insistente si indecente. Mi-am amintit de o fosta colega de liceu care a ramas insarcinata in urma relatiilor avute cu un profesor de romana. In urma scandalului creat atunci cand s-a descoperit sarcina, eleva a fost exmatriculata, iar profesorul si-a vazut in continuare de viata lui privata. Eram in clasa a douasprezecea si nu stiu ce s-a intamplat mai departe, dar am aflat dupa ani de zile ca fosta noastra colega a nascut copilul si l-a crescut cu sprijinul familiei sale.

Acum ma-ntreb: oare cati profesori, angajatori, directori, sefi s.a.m.d. tremura de teama ca vor fi dati in vileag de catre femei pe platformele de socializare, in mass-media? Cate teste ADN se vor face, cate procese de paternitate ori de calomnie vor urma, cate amenintari si santaje se vor produce in viitorul apropiat?

 

Miraculoasa Toamna din Octombrie 2017

Lasă un comentariu

Trandafiri din Centrul Vechi in Octombrie 2017

Lasă un comentariu

Strada Lipscani din Centrul Vechi

Lasă un comentariu

Cea mai spectaculoasa priveliste de pe aceasta strada veche: 

CeaCemCeaai speCea

Mesaj motivational de Ziua Educatiei

Lasă un comentariu

„Viata e grea, dar daca vrei sa inveti, nu va mai fi asa de grea! Chiar daca nu-ti iese din prima, nu trebuie sa-ti fie frica de nimic!”

n.red.: am facut doar cateva ajustari fata de original.

Pentru o eleva de clasa a doua (sapte ani si noua luni)  mesajul este foarte profund si realist.

 

La pas prin centrul Bucurestiului

Lasă un comentariu

Aglomeratia proverbiala de la Universitate.

Prea multa toleranta, strica!

Lasă un comentariu

Daca ti-ai obisnuit cunoscutii si apropiatii cu toleranta si intelegere, este foarte posibil ca acestia sa creada ca n-ai tarie de caracter, ca n-ai opinii, ca nu esti in stare sa-i contrazici atunci cand o iau razna, sau o dau in bara!

M-am reintalnit in ultimii ani cu fosti colegi de liceu/facultate/birou atat in lumea reala cat si in lumea virtuala. Pot sa afirm ca unii dintre ei si-au pastrat nealterat spiritul din tinerete, simtul umorului, deschiderea spre nou; altii in schimb, s-au modificat foarte mult in rau. Este posibil sa fi avut si pe vremuri aceste apucaturi de vanitate, de materialism exacerbat, dar poate pe atunci nu-i bagam in seama suficient si nu ma interesau apucaturile lor. 

Pe masura ce au trecut anii am devenit mai intoleranta, nu mai suport derapajele si le sanctionez!

Mi se pare aberant sa-mi spuna cineva ca nu-i plac trandafirii postati de mine din motive legate de simbolistica aleasa de un partid oarecare.

Mi se pare de prost gust ca pe pagina personala de Facebook sa primesc de la oameni comentarii malitioase si tendentioase, in conditiile in care acestia n-au realizari exceptionale in ultimii ani.

Rautatea exprimata in lumea virtuala nu este o virtute, ci un viciu, o tara de caracter.

 

 

Octombrie prin gradini

2 comentarii

Fotografiile au fost facute zilele trecute cand diminetile erau reci, iar dupa aceea iesea soarele; astazi insa a fost frig si a plouat toata ziua fara-ncetare.

Povesti din Bucuresti

Lasă un comentariu

Ieri in autobuz m-am asezat langa doi bucuresteni „middle-age” care invatau spaniola in casti; din cand in cand repetau ce se auzea acolo, iar tipul ii spunea interlocutoarei sa se uite la cuvinte pe telefon. Ea marturisea ca nu poate citi (fara ochelari, presupun!) si avea un aer obosit si lipsit de entuziasm. El se uita in paralel pe doua telefoane (cu husele extrem de uzate) si parea determinat sa dea lovitura vietii sale!

La un moment dat el i-a spus ca trebuie sa mearga undeva pentru a-si recupera ceva de la cineva; ea l-a intrebat de ce trebuie sa traverseze orasul, iar el a venit cu propunerea sa apeleze la compania de taxiuri care la prima cursa practica zero costuri pentru a-si atrage clienti fideli!

Mi-am amintit astazi de ei si sunt convinsa ca nu se pregateau de o excursie in zona, ci de o relocare in scopul de-a trai acolo… 

Zilele trecute am citit cateva articole despre romani emigrati care o duc greu in strainatate, dar nu se-ntorc inapoi de rusine, desi poate le-ar fi mai bine aici, sau cine stie?

#povestidinBucuresti

Older Entries Newer Entries