Suntem oare pregatiti sa facem fata crizei economice, financiare? Suntem in masura sa ne redimensionam bugetul de cheltuieli? Putem face lucrurile sa mearga in continuare?
Sunt o multime de intrebari la care trebuie sa avem raspunsul pregatit.
Mai multe detalii gasim aici:
http://www.banknews.ro/stire/22637_ce_afaceri_merg_bine_pe_timp_de_criza.html
Ce afaceri merg pe timp de criza?
noiembrie 12, 2008
banci, bursa, business, comert, comunicare, economie, finante, income, know-how, management, private, societatea civila, training, women banci, business, crisis, criza bancara, finante, recesiune economica, societatea civila, societatea de consum, viata Lasă un comentariu
Cum vedem criza cu ochi buni
noiembrie 3, 2008
business, comunicare, cultura, economie, fashion, finante, income, know-how, leadership, management, new media, new trends & ideas, private, societatea civila, training, women crisis, criza bancara, societatea civila, viata Lasă un comentariu
Criza face viata mai sanatoasa
![]() |
Pe timp de criza, oamenii tind sa asculte melodii mai lente, sa faca mai multa miscare si sa manance mai sanatos. Cand economia merge bine, se danseaza mai mult, se mananca mai mult in oras, dar sunt si mai multe accidente rutiere. Legaturile dintre aceste efecte si cauzele economice nu sunt insa atat de evidente pentru toti. |
http://www.businessmagazin.ro/media-marketing/criza-face-viata-mai-sanatoasa.html?5545;3415700
Festivalul de Muzică Veche Bucureşti (12 octombrie – 19 octombrie)
octombrie 15, 2008
cultura, events, women Bucuresti, Festival muzica veche Lasă un comentariu
Din program:
15 oct.
19:00 – Concert de Muzică Bizantină susţinut de Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul” (Bucureşti) – „Neamurile toate te fericesc pe tine” (Biserica Domniţa Bălaşa)
16 oct.
19:00 – Recital de Orgă susţinut de Dan Racoveanu (Bucureşti) – „Jean-Sébastien Bach şi muzica franceză” (Sala George Enescu a Universităţii Naţionale de Muzică)
17 oct.
19:00 – Concert de Muzică Medievală susţinut de formaţia „Bourdon Trió” (Budapesta) – „Bourdonaria” (Centrul Cultural al Republicii Ungare)
18 oct.
19:00 – Concert de Muzică Veche Românească susţinut de formaţia „Trei Parale” (Bucureşti) – „Bazar” (Palatul Şuţu)
19 oct.
19:00 – Concert de Muzică Barocă susţinut de formaţia „Baroque Trumpet Ensemble” (Berlin) – „The Trumpet shall sound” (Ateneul Român)
Tendintele modei
octombrie 2, 2008
fashion, know-how, private, women femei, jurnalul unei femei de afaceri, life Lasă un comentariu
Ce parfumuri isi doreste orice femeie-din Envy
octombrie 2, 2008
fashion, know-how, private, women jurnalul unei femei de afaceri, personale, viata 2 comentarii
Ce parfumuri isi doreste orice femeie?

An de an se lanseaza noi si noi parfumuri, astfel incat acum avem la dispozitie mii de arome din care putem alege. Chiar daca ne place sa ne bucuram de cele mai recente lansari, sa le testam si eventual sa ni le achizitionam, cele mai populare parfumuri nu sunt cele noi. Exista cateva parfumuri clasice, devenite deja cult, care au bucurat si continua sa incante milioane de femei. Asadar, sa aflam care sunt cele mai populare parfumuri…
Chanel No.5 este probabil cel mai bine vandut parfum din lume. O data la cateva zeci de secunde se vinde cate o sticluta din faimosul parfum. Povestea parfumului incepe acum aproape un secol, cand Coco Chanel i-a cerut lui Ernest Beaux sa creeze cel mai scump parfum din lume. Se spune ca au fost create 6 parfumuri atunci, iar numarul 5 a fost cel de care Coco Chanel s-a indragostit.
La 3 decenii de la lansare, Marilyn Monroe a popularizat parfumul si pe teritoriul american. A ramas celebra replica data unui reporter indiscret, care a intrebat-o ce poarta atunci cand doarme. “Chanel No. 5”, i-a raspuns actrita. De-a lungul timpului numeroase alte vedete au promovat parfumul, printre care se numara: Catherine Deneuve, Carole Bouquet, Estella Warren. Nicole Kidman este din 2004 imaginea celebrului parfum.
Angel de la Thierry Mugler a fost lansat in 1992 si s-a bucurat de succes inca de la inceput datorita combinatiei unice de arome fresh, orientale si lemnoase. Parfumul divin este un veritabil deliciu pentru simturi: nuantele fructate sunt indulcite de arome de vanilie, ciocolata, caramel si miere.
Opium de la Yves Saint Lauren a fost creat in anii ’70 si s-a inspirat din decadenta si sexualitatea vadit afisata a deceniului. Alchimia notelor creeaza dependenta, ca si substanta care a inspirat numele parfumului. Opium este probabil unul dintre cele mai erotice parfumuri create vreodata. Mirodenii, arome lemnoase, nuante fructate si florale, note orientale intr-o combinatie menita sa dezlantuie simturile.
j’adore by Christian Dior se numara printre cele mai populare parfumuri. Creat in 1999, parfumul floral-fructat inspira elegant rafinata si exclusivism, exact ca si creatiile vestimentare ale celebrei case de moda.
Anais Anais, de la Cacharel, a fost creat in 1978, iar numele este inspirata de Anaitis, zeita persana a iubirii. Aromele delicate, florale (iasomie, ylang ylang, crin, trandafir)sunt completate de nuante de cedru, santal si ambra. Un parfum fresh, floral ce aminteste de inocenta primei iubiri.
Light Blue de la Dolce& Gabanna este un parfum fresh, floral, casual potrivit pentru zilele de vara. Desi a fost lansat in urma cu numai 7 ani, Light Blue a devenit la scurt timp unul dintre cele mai populare parfumuri din lume si continua sa se mentina in topul preferintelor femeilor de pretutindeni. Parfumul este extrem de tineresc, dar intr-un mod ciudat este si extrem de sofisticat.
Creat in 1925, Shalimar a fost inspirat de povestea de iubire dintre Shah Jahangir si Mumtaz Majal. Cand sotia sa a murit, Shah a construit mausoleumul Taj Mahal, in onoarea ei. Numele parfumului provine de la gradinile Mausoleului. Vanilia, aromele subtile fructate si bergamota creeaza un joc senzual intre cald si rece.
L’Air du Temps, de la Nina Ricci – un parfum rafinat, senzual, poetic, recomandat pentru seri romantice. Bergamota, lemnul de trandafir invaluie, garoafe, violete si iris confera parfumului un “aer distinct” si subtil.
Daca nu cunosti, intreaba! Daca n-ai pe cine intreba, atunci ai o problema!
iulie 22, 2008
antreprenori, atitudine, economie, export, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, women afaceri, amintiri, business, economie, know-how, Romania, tari straine, traditii Un comentariu
In ziua de azi firmele se pun pe picioare prin start up. Se apeleaza la persoane sau firme specializate, care pun bazele firmei, o pun pe linia de plutire si-i dau drumul pe apa. Parerea mea este ca fara know how nu poti face fata, iar daca vei apela in permanenta la consultanta si la training de specialitate pe care trebuie sa-l platesti din buzunarul propriu nu ai cum sa reusesti. Am citit un articol in Target si de aici mi-au venit toate acestea in minte, deoarece ani buni in Romania s-a mers pe ideea ca tot ce s-a intamplat inainte de ‘89 a fost gresit, ca oamenii care au trait si au muncit atunci sunt depasiti, usor, usor, toti au fost indepartati, marginalizati, transformati in pensionari imaginari, sau de lux, in oameni fara identitate, fara perspectiva. In ultimul timp, se vorbeste despre locuri de munca in supermarketuri, de exemplu pentru oameni trecuti de 40 de ani, dupa ce ani de zile se angajau oameni pana in 35 de ani.
S-a creat o psihoza bolnavicioasa in mintea multor tineri, ca oamenii care depasesc o anumita varsta sunt terminati. Eu stau si ma intreb: oare cat valoreaza pentru acestia proprii lor parinti? Sau le-o fi rusine cu ei, ca am mai intalnit eu niste cazuri.
Exista o multime de lucruri care se faceau bine pe vremuri, dau numai cateva exemple: se importa bumbacul bulk(adica vrac), se faceau fire, din care fibre, din care tesaturi, din care confectii, care se exportau. Ati mai auzit de asa ceva?
Existau combinate chimice care produceau pala acrilica, din care se faceau fibre, din care fire de diferite grosimi si combinate cu bumbac sau lana sau viscoza se tricotau pulovere, care se exportau in toate magazinele de brand si supermarketurile din lume: H&M, Carrefour, C&A, Dressmann, Obs, Lindex si altii. Ati mai auzit de asa ceva?
Sigur ca n-ati mai auzit, de aceea facem confuzii, traducand din engleza, fara sa cunoastem sensul fiecarui cuvant si atunci facem confuzii majore. Pe care de fapt s-ar putea sa nu le sesizeze mai nimeni, daca ne-am oprit cu know how-ul la un anumit nivel. Fostele filaturi si fabrici de ciorapi, textile, tricotaje dupa ce au fost falimentate prin sistemul lohn si privatizare MEBO au ajuns terenuri pentru Real Estate. Specialistii din anumite domenii ar trebui cultivati pentru ceea ce stiu, deoarece: Daca nu ai pe cine sa intrebi, atunci ai o problema!
A fost o vreme cand mergeam la mare de doua ori pe an
iulie 22, 2008
atitudine, business, comert, comunicare, consultanta de specialitate, economie, export, finante, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life style, management, marketing, Romania, societatea de consum, stil de viata, tari straine, women afaceri, business, economie, Romania, societatea de consum, tari straine, tratative Lasă un comentariu
Prima data mergeam la celebrele “Tratative de la Neptun” prin iunie-iulie, iar a doua oara, prin august mergeam in vacanta.
Tratativele de la Neptun se desfasurau de fapt in Olimp, dar asa le ziceam noi, asa ne placea, asa era traditia.
Se purtau la Hotel Amfiteatru sau la Belvedere. Ocupam multe camere, eu făceam din timp toate aranjamentele, iar o camera de protocol, era locul unde ne intalneam cu totii. Venea lume multa, de la multe fabrici de tricotaje din tara si partenerii nostri din Norvegia si Suedia. Urmau cateva zile, de vacanta pe apucate pentru unii, iar pentru mine, de activitate non-stop, de dimineata, uneori cu pauza de pranz, pana seara tarziu, uneori cu o plimbare pe faleza, seara. Stateam cu maldare de pulovere in brate, caci contractam sezonul toamna-iarna viitor, iar cand ma uitam pe geam, vedeam oamenii zbenguindu-se in apa. Nu cred ca era frustrant, ma obisnuisem cu atatea altele, eram constienta de faptul ca de asta am venit acolo.
De multe ori nu apucam nici o zi de plaja, dar ma obisnuisem sa ma multumesc cu putin. Nu ma deranja foarte tare, era un fel de auto-educatie. In 1990, a fost foarte interesant, se putea vizita resedinta de la Neptun, iar restaurantul din incinta primea turisti, asa ca am petrecut acolo, cateva seri frumoase, de ziua Frantei si in ultima seara, la masa de adio. Bucataria era perfecta, serviciul destul de bun, fazanii umblau in voie, era un fel de poveste pe care o traiesti numai o data in viata.
S-au intamplat multe lucruri frumoase, la Tratativele de la Neptun, au fost si intamplari ciudate, dar nu am sa le povestesc pe toate astazi, am sa reiau povestea alta data, pentru detalii.
Satisfactia pe care o aveam la sfarsitul tratativelor consta in teancul de ordere pe care le primeam acolo. Urmau mostre de contract, seturi de marimi si culori, alte tratative de omologare, productia propriu-zisa si livrarea. Erau niste etape, care trebuiau urmarite in permanenta si asta insemna activitate de export. Nu era chiar asa de rau, dar totul acum este poveste.


Comentarii recente