La Teatru in locuri inedite

Un comentariu

Am participat in anii care au trecut la experimente moderne de teatru sau spectacole pe strada,  la metrou,  pe terasa, pe scena care gazduieste scaunele spectatorilor, teatru in vitrina, dar teatru la mansarda am cunoscut abia aseara la

Teatrul Arca din Bucuresti.

Cel mai interesant mi s-a parut a fi modul cum se patrunde in teatru: din gradina unui club numit La Scena se urca pe niste pasarele din lemn natur pana la mansarda cladirii, o casa veche boiereasca pe Calea Calarasilor, colt cu Mantuleasa.

Am vazut piesa: Ultima sansa

Despre piesa de pe site:

„Contract de vanzare – cumparare
Incheiat de MIHAIL ZADORNOV, numit in continuare autor si martorii Teatrul Arca, numiti in continuare public.
Autorul se obliga sa vanda:

ULTIMA SANSA

publicului la o distractie pe cinste timp de 80 de minute. La indeplinirea acesteia vor contribui urmatorii complici, numiti in continuare actori:
Maria Radu, Ana Odagiu/ Alexandra Salceanu, Marius Galea
Totul fiind girat de Marius Galea, numit in continuare regizor.
Publicul se obliga sa plateasca o suma echivalenta cu pretul unui bilet de intrare.
Va uram o indeplinire placuta a contractului.”

Piesa este o poveste de viata cu trei personaje: o amanta-fata tanara de douazeci de ani (de fapt mai putin), o sotie cu douazeci de ani de mariaj, un sot dezorientat care nu mai stie pe cine iubeste mai mult si de ce…un sot care si-a inselat sotia din curiozitate, din plictiseala, din inertie…dar cine mai stie?

Piesa este dinamica, cu replici absurde si neasteptate, cu intamplari ciudate, iesite din comun.

In final, sotul si sotia raman impreuna deoarece amanta descopera adevaratele „calitati” ale sotului-sotiei sale si renunta terifiata…

Asa este viata!

Piesa incepe si se termina cu Joe Cocker:

Imagini din toamna mea…

Cerul si Soarele la Apus – in Octombrie

Lasă un comentariu

 

15 Octombrie – prima zi de lucru

Un comentariu

Știam că în 15 Octombrie s-a întâmplat ceva important în viața mea, dar nu-mi aminteam ce…
A fost prima mea zi de muncă din cariera de economist cu diploma reala si repartiție guvernamentală spre disperarea multora…căci și atunci, ca și acum, oamenii cu greu își țin în frâu supărările!
Am fost primită frumos de unii si ostil de cei care deși activau in comerțul exterior, nu aveau niciun fel de pregătire de specialitate. Erau încadrați ca merceologi sau referenți de specialitate; aceștia din urmă aveau de regulă o facultate absolvită; de obicei „limbi străine” sau facultățile de partid (de exemplu Ștefan Gheorghiu).

Trebuie să admit că unii dintre cei pe care i-am întâlnit atunci erau buni profesioniști, deși n-aveau studii, dar învățaseră meserie de la cei dinaintea lor, aveau fler, aveau prestanță, dar uneori le lipsea caracterul…

Primele sarcini pe care le-am primit (în afară de plimbatul hârtiilor), au fost să cumpăr un coș frumos cu flori de ziua directoarei generale (care era o adevarata doamnă unsă cu toate alifiile), să plec in delegație internă în țară la câteva fabrici din Ardeal cu o colegă împreună cu agentul danez si apoi am fost distribuită să lucrez Austria alături de o doamnă care urma sa plece in concediu si n-avea cine să-i țină locul.

În concluzie, am fost aruncată în vâltoare de la înălțime, dar nu mi-am rupt nimic!

Secretul? Eram tolerantă, până la proba contrarie; eram isteață și puneam întrebări la subiect, iar dacă nu primeam răspunsuri pe măsura așteptărilor, le căutam singură, eram diplomată și aveam acel „savoir survivre” pe care nu-l are toată lumea. Faptul că nu am avut pile a fost un atu…s-au schimbat miniștrii și directorii, dar eu am rămas…

Dupa trei ani de la angajare am început să plec în străinătate și în general nu am avut opreliști majore, cu mici exceptii datorate răutații oamenilor.
Am lucrat peste douăzeci de ani în aceeași companie de comerț exterior. Acolo am învățat ce înseamnă economia de piață unde cererea si oferta dicteaza prețul unui produs, acolo am învățat ce înseamnă studiu de piață, marketing, public relations si multe altele.
Spre deosebire de colegii tehnocrați care au lucrat în institute diverse, eu sunt mulțumită că am trăit experiența boom-ului comerțului exterior românesc de textile si tricotaje în mijlocul evenimentelor, nu de pe margine.

„Culori si pasiunea pentru flori”

Lasă un comentariu

„Colours and passion for flowers”

oil painting

Vizitati: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/

Update: tabloul in varianta finala

Crizanteme japoneze ivoire

Lasă un comentariu

„Cum trece timpul cu flori mov”

2 comentarii

„Cum trece timpul cu flori mov”

tablou in ulei pe carton

Toata povestea se intampla la mine in bucatarie…acolo am doua ghivece cu flori mov primite de la o vecina.

Timpul trece oricum prea repede, de aceea fotografiez florile si-mi dau seama ca nimic nu e vesnic…florile mai ales…apar si dispar la intervale de timp numai de plante stiute…

Nu vreau sa extrapolez concluziile de la flori la oameni…

Nu acum…poate cu alta ocazie!

Vizitati: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/

Crizanteme de Octombrie

Lasă un comentariu

Exista femei si femei…

Un comentariu

Unele sunt catze prin definitie: cauta pricini de cearta in permanenta…cum sa le suporti? Se vara in sufletul tau si nu se lasa pana nu te scot din sarite. Urat caracter!

Si cate exemplare de-astea am intalnit in viata…o multime; femei care te mint in fata.

Mai bine ii urez „Happy Birthday” lui Sting, ca astazi e ziua lui!

Privatizarea Oltchim – un scenariu de ochii lumii?

Lasă un comentariu

Vineri am asistat la un spectacol mediatic surprinzator care semana a orice altceva, numai a licitatie intr-un mediu de afaceri sanatos, NU!

Intrebarea este: cum s-a ajuns aici si ce va urma?

Am vazut/citit reactiile publicatiilor de specialitate din domeniul economico-financiar si mi-am dat seama ca nedumerirea, consternarea si reticenta mea este similara cu cea a specialistilor din domeniu.

Atunci de ce se intampla astfel de situatii bizare?

Din presa de profil:

http://www.zf.ro/eveniment/dan-diaconescu-a-castigat-licitatia-pentru-pachetul-majoritar-de-actiuni-la-oltchim-

http://www.finantistii.ro/opinii/isi-batura-joc-de-oltchim-

http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital/137570/intrebari-privatizarea-oltchim.

Update:

http://www.mediafax.ro/economic/contractul-pentru-privatizarea-oltchim-nu-a-fost-semnat-diaconescu-contractul-este-diferit-fata-de-cel-initial-

Excursie la Viena

Lasă un comentariu

Schonbrunn – 15 Septembrie 2012

Older Entries Newer Entries