Sistemul de invatamant de altadata (inainte de anii nouazeci) era unul destul de rigid si incorsetat in tipare de multe ori absurde. Unii profesori respectau programa scolara cu strictete si orele puteau deveni banale, altii insa isi foloseau talentul, fantezia si abilitatile didactice, iar rezultatul era cu totul altul pentru elevi!
In facultate a fost aceeasi situatie: unii profesori ne-au predat dialectica si marxismul, socialismul stiintific, planificarea economiei, statistica, tehnici de comert exterior, etc., iar altii au jubilat cu teme traditionale cum ar fi filosofia, mai pe intelesul nostru al tuturor.
Am avut profesori foarte scolastici si de neabatut de la respectarea stricta a programei impuse, iar altii mai originali personalizau materia predata in asa fel incat sa rezoneze mai bine cu noi.
Profesorii de limba romana din scoala generala si din liceu au avut o influenta covarsitoare asupra formarii noastre ca oameni. Unii ne-au invatat temeinic gramatica limbii romane, altii ne-au sadit dragostea pentru literatura romana si universala.
De asemenea profesorii de limbi straine din liceu si din facultate au avut rolul lor in deschiderea orizontului cunoasterii pentru noi, cei care traiam intr-o lume destul de inchisa in raport cu lumea cea mare si necunoscuta, adica acea lume stiuta numai din carti si din filme.
Se spune ca „omul sfinteste locul”, iar in invatamant este locul unde acest proverb se aplica de cele mai multe ori cu succes, iar rezultatele nu intarzie sa apara.
Ex-diriginta mea din liceu este cel mai elocvent exemplu: profesoara de franceza, provenita dintr-o familie cu „stare” dintr-un oras din Moldova, casatorita din dragoste cu un arhitect pe care l-a cunoscut in timp ce era eleva. O poveste de viata complicata de nationalizarea din 1947, care i-a obligat sa se mute la Bucuresti si sa inceapa totul de la zero.
Dar in timpul cat ne-a fost profesoara la liceu, aceasta adevarata doamna profesoara nu ne-a marturisit niciodata necazurile prin care a trecut, conditiile grele in care a trait pana ce li s-a dat un apartament cu trei camere intr-un cartier bucurestean. A fost intotdeauna o prezenta foarte tonica pentru noi, ne-a sadit dragostea de frumos, de muzica, de literatura universala. Ne-a invatat sa gandim, sa optam, sa alegem corect, sa fim civilizati, sa ne comportam cu demnitate. Povestea vietii acestei doamne am aflat-o relativ recent, in ultimii ani, deoarece vorbim la telefon destul de frecvent.
Lasă un răspuns