Export & Import Business Consultant, Online Communication Specialist
ianuarie 25, 2019
Uncategorized Bucharest, Bucuresti, iarna 2019, life, Romania, viata 2 comentarii
ianuarie 25, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, educatie, know-how, life, Romania, societatea civila Lasă un comentariu
Prea multa manipulare in lumea contemporana! Sunt atatea domenii in care totul se rezolva pe calculator in lumea virtuala; ma uit in jurul meu pe #FB si ma minunez de ignoranta oamenilor care-si pierd zilnic convingerile personale (in cazul in care le-au avut vreodata?!?) si se lasa purtati de val…
Si culmea „comunicarii” pe Facebook: unele persoane imi trimit pe chat link-uri cu cele mai stupide glume/caricaturi/caraghioslacuri care circula libere pe toti peretii userilor platformei! 😦 Nu-i inteleg si nu vreau sa-i jignesc asa cum fac altii, dar este evident ca ma deranjeaza naivitatea si obraznicia! Niciodata nu voi da share si nu voi posta pe paginile mele ceea ce consider ca nu merita, ca nu ma reprezinta si asa mai departe. Prin 2010 nu puteam sa-mi imaginez ca se va ajunge in 2019 atat de departe cu manipularea controlata a oamenilor!
ianuarie 20, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, cultura, educatie, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Noi ne-am crescut copiii intr-o lume colorata, iar acum ne straduim sa le oferim nepotilor o lume frumoasa in care sa se formeze; in zilele cand petrecem mai multe ore cu ei ne incarcam pozitiv pentru restul saptamanii si ne bucuram de istetimea si de inteligenta lor! 
Astfel, tot ceea ce este urat si reprobabil in jurul nostru se estompeaza, dar nu dispare, din pacate!
ianuarie 16, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, business, comunicare, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, viata Lasă un comentariu
I se spunea „frau” deoarece a lucrat intotdeauna tari in care se vorbeste cu precadere in limba germana, precum Austria, Germania.
Era mica de statura, plina de energie, calculata si foarte determinata.
Uneori era dura, dar de cele mai multe ori amabila si inteleapta.
Isi iubea familia si tinea foarte mult la eticheta. Sotul facea cafeaua dimineata si apoi o conducea la birou cu masina. Erau nedespartiti, iar la toate intalnirile cu fostii colegi de birou din ultimii ani veneau impreuna.
In a doua parte a anilor nouazeci si-au amenajat o casa la tara si acolo-si petreceau sfarsiturile de saptamana si concediile. Cultivau legume, plantau flori, ingrijeau pomi fructiferi si apoi transformau roadele culese in sucuri, gemuri, bulioane si zacusca.
Cu timpul, copiii au inaintat in varsta, nepotii au crescut, iar cei doi s-au retras din activitate.
Ne-am intalnit la inceputul lui noiembrie 2018 cu fostii colegi, iar ieri am primit un telefon si am aflat c-a fost pentru ultima data cand am vazut-o pe „Frau G.C.”.
ianuarie 16, 2019
amintiri, atitudine, comunicare, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Ce scriam in 16.01.2011:
Dintre accesoriile feminine cel mai mult imi plac esarfele…pentru ca pastreaza in ele toate parfumurile amestecate.
Poseta unei adevarate doamne se cunoaste dupa miros. Amestecul mirosului de piele (ecologica) si parfum este unic.
Manusile de piele sunt un accesoriu care n-ar trebui sa lipseasca pe vreme rece din poseta doamnelor. Frigul si chiar vantul irita pielea mainilor.
16.01.2018
#PanseuMatinal:
Niciodata nu m-au pasionat idilele ori certurile altora! Acum, cu atat mai mult sunt imuna la can-canuri, scenarite, dezvaluiri senzationale, barfe media, comploturi malefice si alte asemenea! Am invatat sa fac abstractie de toate acestea, de aceea nu-mi plac nici victimizarile, nici exagerarile!
In jocul de sah, daca sacrifici inteligent pionii, ataci cu nebunii doar in momentele esentiale, scoti caii la inaintare numai atunci cand se impune si folosesti turele cu prudenta, cu siguranta eviti sahul la rege si la regina!
#regulilejocului
#TOP-ul vorbelor prostesti la romani:
1. Romania este o tara frumoasa, pacat ca-i locuita!
Si cand te gandesti ca multi care-o folosesc frecvent locuiesc chiar aici, inca n-au emigrat!
De unde rezulta faptul ca ei nu dau doi bani pe ei insisi!
#tipareingandiresiexprimare
ianuarie 12, 2019
atitudine, comunicare, editorial, educatie, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, Romania atitudine, attitude, comunicare, Romania, societatea civila Lasă un comentariu
Parca mai mult ca niciodata, romanii au intrat in noul an cu dorinta de-a jigni, de a-si exprima nemultumirile si frustrarile in mediul virtual!
Este o adevarata performanta pentru unii dintre ei de a posta un comentariu ofensator la adresa cuiva (fie el/ea om politic, prim-ministru, europarlamentar, sef de partid samd.), la care sa adune sute de like-uri de la oameni dedicati activitatii unice de partas la jigniri.
Nu-mi dau seama la ce-i ajuta pe acesti oameni o activitate atat de indoielnica din punct de vedere moral, dar presupun ca ei nu-si pun astfel de intrebari existentiale de obicei. Jigniri sa fie si emoticoane adaptate!
ianuarie 12, 2019
atitudine, copii, educatie, Elena Niculescu, Facebook, femei, iarna 2019, Romania atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, know-how, life, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
ianuarie 11, 2019
Bucuresti, Elena Niculescu, iarna 2019, Romania Bucharest, Bucuresti, life, Romania, viata Lasă un comentariu
decembrie 31, 2018
amintiri, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, Romanoexport atitudine, attitude, business, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Nu pot sa nu-mi amintesc ziua de 31 decembrie dinainte de ’90!
Era o zi obisnuita la serviciu, cu teancuri de documente care trebuiau lucrate, semnate, aranjate si depuse la financiar pentru a ajunge in banca spre incasare de la extern! Trebuia sa asteptam delegatii de la fabricile din tara cu documentele lor de livrare, sau sosirea conosamentelor din portul Constanta! In plus, nu puteai pleca seara acasa decat dupa ce treceau directorii sa-ti ureze „La Multi Ani”! Iar daca intentionai sa ajungi pana la miezul noptii in alta localitate pentru a sarbatori Revelionul cu parintii, atunci era o adevarata aventura contra cronometru!
Povestea este adevarata, desi pare mai degraba SF!
#PovestiDinBucuresti
Elena Niculescu 
Comentarii recente