Regulamentul numarul 9 al BNR, instituit in baza unei directive a Comisiei Europene, poate face din banci mici servicii de informatii, prin investigarea in cele mai mici amanunte a vietilor private ale clientilor. Bancile isi vor organiza aceasta activitate in functie de propria strategie interna si vor trebui sa faca dovada fata de BNR asupra modului eficient in care administreaza riscul de spalare a banilor sau chiar a posibilelor activitati de finantare a actelor de terorism.

Angajatii bancilor se vor „infiltra” in viata privata a clientului, fiind obligati, potrivit literei f a articolului 16 din regulamentul BNR, sa stie „circumstantele personale” ale consumatorilor de servicii bancare si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu clientii. Datele personale, cat si cele privind adresa mentionata in declaratiile facute, care nu se pot proba cu documentele necesare, se vor verifica chiar si prin observarea directa a domiciliilor.

„Noua forma a regulamentului poate duce la abuzuri pentru ca bancile pot ajunge sa profite de aceste prevederi. Bancherii ar putea sa ceara clientilor documente care nu au legatura cu spalarea banilor sau finantarea terorismului. Pur si simplu va fi vorba despre culegerea de informatii despre viata privata a consumatorilor de servicii bancare, ceea ce incalca dispozitiile Legii 677/2001 privind protectia datelor cu caracter personal”, sustine Iulian Urban, vicepresedintele Comisiei juridice din Senat.

Integral in Gardianul