Elena Niculescu

Cineva ar trebui sa rescrie istoria, asa cum a fost, buna sau rea, cu urcusuri si coborasuri.
Singul motiv pentru care ar trebui rescrisa istoria ar fi pur informativ. Cei care au douazeci de ani astazi nu stiu cum a fost inainte. Ei au aflat cate ceva dar nu stiu adevarul. Li se prezinta numai franturi, piese disparate de puzzle. Era un sistem care functiona dupa niste reguli. Totul era planificat, poate exagerat de planificat, dar rotitele sistemului se invarteau si sistemul functiona.
Ce se producea, cum se proceda, unde se producea, unde si cat se exporta, existau ministere, cate si care sunt tot atatea intrebari pe care cei de douazeci de ani si le pun dar nu gasesc raspunsuri. Nu poti sa stergi cu buretele tot ce a fost atunci cand numai in industria usoara functionau sute de filaturi, tesatorii, fabrici de tesaturi, de confectii, de tricotaje, iar majoritatea faceau export. Se pot studia statisticile care presupun ca exista, dar ce pot sa spun fara sa exagerez este ca anual se exportau in valoare de sute milioane de dolari tesaturi de bumbac, de celofibra, de in, de lana, de matase artificiala, covoare de lana, confectii din lana, poliester, in cu bumbac, lenjerie de pat imprimata, cu broderii aplicate, tricotaje de bumbac, de PNA, de PNA cu lana si multe alte produse.
Este de domeniul trecutului imi veti spune, nu mai este necesar sa amintim aceste lucruri, dar stiti ca Romania trebuie sa redevina neaparat exportator, este un MUST, caci altfel nu isi va depasi deficitul de cont curent si nu o spun eu, ci o spun specialistii cu experienta. Eu o gandeam numai. Dar stau si ma intreb daca cei care ar trebui sa aiba o viziune macroeconomica stiu lucrul acesta, caci sincera sa fiu eu n-am citit sau auzit nimic pe aceasta tema. Ce ar trebui sa exportam acum? Cu siguranta alte produse, mai moderne, mai sofisticate, know how, in nici un caz materii prime sau forta de munca bruta, dar din pacate, noi tocmai asta facem.