Elena Niculescu

In 2004 pe la sfarsitul lunii ianuarie mi-a venit ideea sa initiez o intalnire cu fostele colege de birou, cu ocazia zilei de 8 Martie. Cu sustinerea catorva persoane care s-au implicat cu multa daruire si cu acordul directorului, intalnirea s-a produs si apoi s-a continuat traditia in ultimii ani, la participanti adaugandu-se si barbatii fosti colegi. Anul acesta ar fi a cincisprezecea editie a intalnirii, dar am hotarat in urma cu o saptamana ca nu-mi mai face placere sa particip din motive care tin de comportament si etica.

Nu-mi plac oamenii care confisca initiativele frumoase si le transforma in evenimente mondene meschine unde primeaza BANII, in detrimentul oamenilor si sentimentelor!

Later edit: „Este nesănătos să frecventezi oameni neprietenoși, mereu cu interesul la ei și care sunt în stare să șteargă ani de amintiri și de viață pentru te miri ce lucruri din lumea noastră materială, din cauza fricilor lor de a pierde ceea ce nu le ia nimeni niciodată și a incapacității lor de a recunoaște ceea ce este bun și valoros la cei apropiați, la alții în general sau pentru orgoliile lor de doi lei. Viața este cu totul altceva și e păcat să-ți pierzi timpul tot încercând să contracarezi veninul și ura, suspiciunea și agresivitatea învelite în ambalaj diplomatic. Viața este bucuria de a fi aproape de oameni pentru care ai respect sau pe care îi admiri, este mulțumirea comunicării cu persoane a căror prezență îți dau un sentiment de bine și de încredere. Dacă nu este bucurie și încredere, frățietate și prietenie, viața e ceva artificial, fals, lipsit de înălțime sufletească. Evitarea unor oameni cu limite evidente în a înțelege caracterul trecător al aspectelor materiale ale vieții în contrast cu valoarea infinită a sentimentelor, chiar și atunci când situațiile par să o facă imposibilă, este cea mai sănătoasă atitudine, singura care poate să-ți redea libertatea și demnitatea.”
Citat din Vasile Baghiu, postari #FB.