Elena Niculescu

Structura exporturilor României s-a îmbunătăţit în ultimii ani, însă continuă să reprezinte un procent redus în PIB, de circa 30%, având un potenţial limitat de stimulare a creşterii economice, potrivit analiştilor. Maşinile şi echipamentele de transport continuă să aibă ponderea cea mai mare în comerţul extern al României, urmate de produsele manufacturate.

„Structura exporturilor nu depinde în principal de noi, ci de investitorii internaţionali care acţionează pe diferite pieţe având o gândire globală. Foarte important este să avem un mediu economic prietenos şi predictibil. Trebuie să fim eficienţi. Ponderea exporturilor în PIB poate să crească în următorii ani dacă va exista o strategie clară şi vom începe să stimulăm diferite sectoare, cum ar fi cel energetic”, afirmă Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

În structura exporturilor pe primele două luni din 2010, mijloacele şi materialele de transport, deci producţia auto, a urcat pe locul 2 ca pondere, cu 16,7%, luând locul textilelor, care ocupau această poziţie în 2009. Pe primul loc rămân maşinile şi dispozitivele mecanice.

Stimularea exporturilor anumitor categorii de produse face parte din strategia fiecărei ţări, în România tendinţa fiind de trecere la exporturile cu valoarea adăugată cât mai mare. „Structura exporturilor româneşti s-a îmbu nătăţit în ultimii ani prin orientarea către bunuri cu valoare adăugată ridicată”, a declarat Nicolaie Chideş ciuc, economistul-şef al ING Bank. Totuşi, el apreciază că exporturile nu pot fi un motor al economiei în următorii 5-10 ani, având în vedere că nu s-au făcut investiţiile necesare.

Maşinile şi echipamentele de transport au avut în primele patru luni o pondere de 42,6% în structura exporturilor, pe poziţia urmă toare plasându-se produsele manufacturate, cu 34,7%. Evoluţia se explică prin crearea capacităţilor de produc ţie în urma investiţiilor realizate pe aceste segmente.

La nivelul celor două categorii s-au înregistrat şi cele mai mari ponderi în structura importurilor, de 34,6% – maşini şi echipamente de transport, respectiv 30,4% – produse manufacturate. În structura exporturilor, ponderea combustibililor minerali şi a produselor chimice a ajuns la 6,5% şi respectiv 5,7%. Cele mai reduse ponderi sunt aferente materiilor prime (5,6%) şi produselor alimentare (4,9%). În condiţiile prăbuşirii consumului, exporturile rămân însă unul dintre puţinii stimuli pentru eco nomie. Producătorii români încearcă să se salveze prin exporturi, în condiţiile în care nu mai pot conta pe cererea pieţei interne, afectată de scăderea puterii de cumpărare.

http://www.zf.ro/infografice/structura-exporturilor-pe-grupe-de-produse-in-perioada-ianuarie-aprilie-2010-