Aseara am avut „placerea” de a-l intalni in autobuz pe mitocanul moralist care blocase spatiul dintre scaune cu papornitzele sale si m-a avertizat ca trebuie sa ma asez invers pe scaunul din fata lui!?! I-am raspuns prompt ca nu pot sa ma asez stramb pe scaun, nu i-am calcat pe papornitze, iar calatorii din jur zambeau cu subinteles; mitocanul a fost dezamagit, dar n-a avut ce sa-mi reproseze, asa ca si-a butonat telefonul in continuare. Nu stiu daca si-a facut vreun „selfie”, sau a postat pe Facebook Romania ce #machoman e el in viata de zi cu zi?
#PovestiDinBucuresti
Mitocanul moralist
februarie 11, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, educatie, femei, life, metehne, mitocanie, moravuri, Romania, societatea civila, viata 2 comentarii
Evenimente frumoase sortite esecului
februarie 11, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, Bucuresti, business, femei, flori, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, viata Lasă un comentariu
In 2004 pe la sfarsitul lunii ianuarie mi-a venit ideea sa initiez o intalnire cu fostele colege de birou, cu ocazia zilei de 8 Martie. Cu sustinerea catorva persoane care s-au implicat cu multa daruire si cu acordul directorului, intalnirea s-a produs si apoi s-a continuat traditia in ultimii ani, la participanti adaugandu-se si barbatii fosti colegi. Anul acesta ar fi a cincisprezecea editie a intalnirii, dar am hotarat in urma cu o saptamana ca nu-mi mai face placere sa particip din motive care tin de comportament si etica.
Nu-mi plac oamenii care confisca initiativele frumoase si le transforma in evenimente mondene meschine unde primeaza BANII, in detrimentul oamenilor si sentimentelor!
Later edit: „Este nesănătos să frecventezi oameni neprietenoși, mereu cu interesul la ei și care sunt în stare să șteargă ani de amintiri și de viață pentru te miri ce lucruri din lumea noastră materială, din cauza fricilor lor de a pierde ceea ce nu le ia nimeni niciodată și a incapacității lor de a recunoaște ceea ce este bun și valoros la cei apropiați, la alții în general sau pentru orgoliile lor de doi lei. Viața este cu totul altceva și e păcat să-ți pierzi timpul tot încercând să contracarezi veninul și ura, suspiciunea și agresivitatea învelite în ambalaj diplomatic. Viața este bucuria de a fi aproape de oameni pentru care ai respect sau pe care îi admiri, este mulțumirea comunicării cu persoane a căror prezență îți dau un sentiment de bine și de încredere. Dacă nu este bucurie și încredere, frățietate și prietenie, viața e ceva artificial, fals, lipsit de înălțime sufletească. Evitarea unor oameni cu limite evidente în a înțelege caracterul trecător al aspectelor materiale ale vieții în contrast cu valoarea infinită a sentimentelor, chiar și atunci când situațiile par să o facă imposibilă, este cea mai sănătoasă atitudine, singura care poate să-ți redea libertatea și demnitatea.”
Citat din Vasile Baghiu, postari #FB.
Who’s Who
februarie 8, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, business, comunicare, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
Ieri vorbea la radio un profesor de economie al carui nume imi era cunoscut! L-am retinut deoarece mi-a creat mult disconfort emotional cu ani in urma, cand a procedat gresit si a „lovit” in mine in loc sa loveasca in cine trebuia; l-am cautat pe google si mi-am dat seama ca el este. Are un CV bogat „avant et apres ’89), destul de controversat, o avere considerabila, acum preda si acorda consultanta de specialitate, cu alte cuvinte barbatul ideal! 🙂
Sper sa nu-l mai aud curand vorbind la radio, deoarece ma obliga sa-mi amintesc detalii neplacute pe care m-am straduit sa le uit de-a lungul anilor.
De altfel, nu a fost singurul om care mi-a creat neplaceri in viata profesionala, au fost si altii, dar unii dintre ei au plecat spre alte lumi…
Cum se făcea corespondența la extern cu ani in urmă
februarie 7, 2019
Uncategorized afaceri, business, comunicare, economie, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine Lasă un comentariu
La inceput au existat scrisorile si telegramele, apoi au aparut mesajele transmise prin telex, prin fax si mai tarziu acestea s-au transmis prin posta electronica, respectiv e-mail.
Inainte existau dactilografe in toate birourile, unele scriau numai in romaneste, altele numite „poliglote” traduceau si redactau corespondenta comerciala in limbi de circulatie internationala: franceza, engleza, germana. Pentru limba rusa era nevoie si de o masina de scris speciala adaptata la alfabetul respectiv.
Cu timpul, dactilografele de meserie s-au reprofilat, au aparut mai multe masini de scris in birouri si toti angajatii au invatat sa-si dactilografieze singuri corespondenta. Cu unele exceptii, desigur, caci unele persoane refuzau sa scrie la masina, iar directorii aveau secretare.
La noi in tara modalitatile moderne de comunicare veneau cu intarziere comparativ cu ceea ce se-ntampla in lume, dar apareau la un moment dat!
Imi amintesc de exemplu ca-n a doua parte a anilor optzeci in alte tari europene aparusera deja telefoanele care se instalau in automobile, iar la noi se vorbea cu strainatatea numai prin comenzi facute la Palatul telefoanelor prin centrala. Conexiunile directe au fost posibile mai tarziu. Tot in acei ani, in companiile straine se instalasera computerele personale si angajatii faceau cursuri interne pentru a invata cum sa le foloseasca.
In a doua parte a anilor optzeci in strainatate toti angajatii aveau pagere si erau astfel tot timpul monitorizati si era necesar sa raspunda urgent mesajelor primite; apoi au aparut telefoanele mobile, care la noi in tara au ajuns mai tarziu. Prin ’94 existau niste telefoane mobile conectate la o centrala proprie, iar din ’97 a aparut telefonia mobila GSM.
Dupa ’90 au aparut si in Romania calculatoarele personale, dar unele companii au inteles tarziu necesitatea de a investi in noua tehnologie.
Cuvantul Anului 2018 este „TOXIC”
februarie 7, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, know-how, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Anul trecut am afirmat de cateva ori ca sunt zile cand totul devine „toxic” in jur, iar apoi a venit si confirmarea: „Lingviștii de la Dicționarul Oxford au desemnat termenul ”toxic” drept cuvântul anului 2018. Decizia a fost luată după ce acest adjectiv a devenit “o etichetă pentru subiectele cele mai discutate ale anului”, de la dezbaterea despre Brexit, la ecologie sau masculinitate.
Adaptat la realitatea romaneasca, toxicitatea se propaga zilnic pe ecranele televizoarelor, prin mass-media care produce titluri alarmante/socante/zguduitoare de dragul rating-ului si prin atitudinea oamenilor care devin din ce in ce mai agresivi si necontrolati.
Nu-mi dau seama daca „detoxifierea organismului” mai ajuta cu ceva!?!
#Toxic
#CuvantulAnului2018
Despre bunici si nepoti
februarie 7, 2019
Uncategorized atitudine, attitude, comunicare, educatie, femei, know-how, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Am multe prietene care au nepoti pe care-i stiu de cand au venit pe lume, caci asa cum se spune, acestia sunt bucuria parintilor si ai bunicilor! 
Unii dintre ei au terminat deja facultatea, liceul, sunt majori, altii sunt mai mici, chiar bebelusi. 
Niciodata nu le-am invidiat pe prietenele mele ca au devenit bunici, dar m-am bucurat impreuna cu ele pentru fiecare nou-nascut, caci asa mi se pare firesc! Unele dintre ele au nepotii in tara, in Bucuresti, altele traverseaza oceane si continente ca sa-si vada copiii si nepotii!
De aceea nu-mi place cand cineva-mi spune ca ma invidiaza pentru simplul motiv ca am nepoti, deoarece invidia genereaza energii negative si n-as dori sa le transmit mai departe!
Noi nu putem influenta deciziile copiilor nostri si cred ca nici nu se cuvine s-o facem, atunci cand vine vorba de copii; tot ce putem sa facem este sa participam activ la cresterea si educarea lor, iar recompensele morale nu vor intarzia sa apara cand nici nu te astepti!
#AtitudineaFaceDiferenta
#DeCeIubimCopiii
Zile de primavara la Bucuresti
februarie 5, 2019
Uncategorized Bucharest, Bucuresti, imagini frumoase, Romania, viata Lasă un comentariu
Februarie a debutat cu zile calde, zapada inghetata s-a topit si au urmat zile cu temperaturi de 12, 13 si chiar 17 grade Celsius.
Soarele din 1 Februarie, sau primele fotografii facute de la geam, fara schele! 🙂
Soarele de la Unirii in 4 Februarie 2019.
The best of „Freezing Rain”
ianuarie 28, 2019
Uncategorized atitudine, Bucharest, Bucuresti, iarna 2019, Romania, viata Un comentariu
A disparut poleiul de pe strazi si trotuare, dar natura a ramas inghetata…Fenomen inexplicabil!
Despre femei si literatura
ianuarie 27, 2019
Uncategorized afaceri, atitudine, cultura, educatie, femei, jurnalul unei femei de afaceri, life, literatura, Romania, viata Lasă un comentariu
Anna Karenina – „live fast, die young”. Se marita la 18 ani cu un barbat minunat din toate punctele de vedere. Nu-l iubeste, dar i se ofera totul. Are totul. Cand simte ca incepe sa imbatraneasca, pe la 28 de ani, se indragosteste de Vronski. Se indragosteste urat de tot si, cu toate astea, stie ca Vronski nu are stofa ei. Ar fi preferat sa-l iubeasca la fel pe Karenin. De fapt, Karenin este singurul care, pana la urma, o intelege asa cum a fost ea. Dar ea merge pana la capat cu Vronski, desi intrevede sfarsitul. Nu vrea altceva pentru ca stie ca, peste 10 ani, se putea trezi ca Alexei Karenin are o amanta. Nu voia sa treaca prin asta. Asa ca: „live fast, die young”.
Postat de Arthur Suciu pe Facebook.
Comentariul meu:
De multe ori femeile se plictisesc de ceea ce au si isi doresc altceva; cred ca in zilele noastre femeile plictisite si dornice de schimbari majore sunt foarte multe, dar putine o recunosc! Unele sunt prea ocupate zilnic si n-au timp de schimbari, altele se resemneaza, unele isi cauta amanti, iar altele se apuca sa publice romane despre amantlacuri si succesul este garantat! Astfel ne dam seama ca a face „literatura” din subiecte de alcov inseamna sa vinzi femeilor vise indiferent de varsta…
Niciodata nu mi-am dat seama daca Anna Karenina si-a dorit fericirea sau nefericirea!
Oricum, motto-ul meu este „live your life as long as you are alive”! O cu totul alta perspectiva asupra vietii.
Best of J.D. Salinger:
” Barbatilor le place sa creada ca ti-ai petrecut toata viata vomitand ori de cate ori s-a apropiat de tine un barbat. Si, crede-ma ca nu glumesc. Ah, poti sa le spui verzi si uscate. Dar niciodata ceva sincer. Daca le povestesti ca ai cunoscut odata un baiat frumos, va trebui sa adaugi cu aceeasi suflare ca era prea frumos. Sau daca le marturisesti ca ai cunoscut un baiat inteligent, trebuie sa precizezi ca era totusi un tip care facea pe desteptu’ sau smecheru’. Daca nu, o sa-ti dea in cap cu bietul baiat ori de cate ori o sa aiba ocazia. Eloise se opri sa bea un pahar si sa reflecteze. Ah, zise ea, o sa te asculte cu un aer matur, poti fii sigura. O sa faca chiar niste mutre al naibii de inteligente. Dar nu te lasa trasa pe sfoara. Crede-ma. Viata o sa-ti fie un adevarat iad daca acorzi vreun credit inteligentei lor. Asculta-ma pe mine.”
Fragmentul meu preferat din “Sarmana glezna scrantita”.
„Freezing rain” la Bucuresti
ianuarie 25, 2019
Uncategorized Bucharest, Bucuresti, iarna 2019, life, Romania, viata 2 comentarii
„Freezing rain” la Bucuresti n-am mai avut de cativa ani, polei avem in fiecare an. Nu-mi place sa-mi fuga „pamantul” de sub picioare, nici la propriu, nici la figurat! Am avut si-un ghips pe vremuri de la o cazatura pe gheatza si de-atunci sunt poate mai precauta decat ar trebui!
Mai devreme am auzit zgomotul facut de frunzele inghetate ale copacului falnic din apropiere.
Elena Niculescu 
Comentarii recente