Tablou in ulei pe carton, 42×50 cm.
For sale/de vanzare.
Vizitati: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/
Export & Import Business Consultant, Online Communication Specialist
noiembrie 2, 2012
arta, atitudine, hobby, natura, pictura, women atitudine, attitude, femei, flori, imagini frumoase, life, terapia prin imagini frumoase Un comentariu
Tablou in ulei pe carton, 42×50 cm.
For sale/de vanzare.
Vizitati: https://elenaniculescu.com/2011/11/02/arhiva-mea-de-tablouri-terapia-virtuala-prin-imagini-frumoase/
noiembrie 1, 2012
arta, atitudine, celebrities, flori, hobby, imagini frumoase, natura, oil paintings, pictura, stil de viata, terapie prin imagini frumoase, wishes, women atitudine, attitude, celebritati, comunicare, imagini frumoase, know-how, life, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
http://www.chagallpaintings.org/bouquetofflowers.html
http://www.chagallpaintings.org/lovers-flowers.html
http://www.chagallpaintings.org/mariee.html
Pictorul Marc Chagall fotografiat de Charles Leirens (New York, 1945);
în expoziția „Charles Leirens – Inteligența privirii. Portrete de artiști 1933-1960”,
la MNAR, sălile Kretzulescu, până pe 2 decembrie 2012.
Aseara, dupa ce am vazut aceasta fotografie, am descoperit pentru prima data florile lui Marc Chagall…si stiti ce m-a frapat?
Mi-am dat seama ca unele dintre florile facute de mine seamana cu cele din aceasta fotografie…fara ca eu sa le fi vazut pana aseara…
Tot incerc sa raspund la intrebarea: cum am inceput dintr-o data sa pictez flori? De unde vine acest talent despre care nu stiam nimic? Pe cine mostenesc?
octombrie 31, 2012
atitudine, events, flori, imagini frumoase atitudine, attitude, imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
octombrie 29, 2012
atitudine, blogosfera, events, Google, internet, new media, new trends & ideas, online, Romania, stil de viata, women, Yahoo atitudine, attitude, blogging, business, know-how, online, Romania, viata Lasă un comentariu
De ziua internetului, incerc sa-mi amintesc anul in care un prieten norvegian mi-a aratat ce inseamna sa dai o cautare cu numele tau pe internet…mi-a si printat rezultatul…eram atat de departe…pe atunci existau centre/departamente de calcul foarte bine securizate; noi, muritorii de rand, foloseam pixul si calculatorul cu banda de hartie.
Comunicam prin telegrame, telex, telefon prin comanda…apoi a aparut fax-ul pe la sfarsitul anilor ’80, iar e-mail-ul prin anii 2000…acum ne bem cafeaua online cu amici din toata lumea!
Ceea ce se numeste evolutie!
Am inceput sa lucrez pe PC din ’96, iar din 2005 m-am conectat la internet cu adresa personala de e-mail. Pe Yahoo la inceput, apoi si pe Gmail.
Din 2007 am intrat in blogosfera si ulterior pe platformele de socializare online.
octombrie 25, 2012
flori, stil de viata, women atitudine, attitude, imagini frumoase, life, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
octombrie 25, 2012
atitudine, Bucuresti, comert, consum, women atitudine, attitude, income, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata Lasă un comentariu
Nu le-am vizitat chiar pe toate pana-n prezent, stiu sigur ca n-am fost in Cotroceni si in Baneasa, dar ieri am ajuns in Berceni.
Tot timpul imi amintesc cu placere de momentul cand a aparut in Bucuresti mall-ul din Vitan unde mergeam destul de des la inceput. Iar pentru ca primisem cadou de la o banca un card de credit cu care puteam cumpara in cateva rate de acolo, mergeam cu si mai mare placere.
Apoi au aparut atatea alte mall-uri incat farmecul de la inceput s-a estompat…
In tot cazul, mall-ul din Berceni este singurul conectat direct la metrou, ceea ce presupun ca este un avantaj!
octombrie 22, 2012
Bucuresti, imagini frumoase, muzee, Romania, terapie prin imagini frumoase, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, femei, imagini frumoase, life, Romania, terapia prin imagini frumoase Lasă un comentariu
octombrie 18, 2012
arta, atitudine, Bucuresti, events, stil de viata, teatru, terapie prin imagini frumoase, women atitudine, attitude, femei, imagini frumoase, life, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Un comentariu
Am participat in anii care au trecut la experimente moderne de teatru sau spectacole pe strada, la metrou, pe terasa, pe scena care gazduieste scaunele spectatorilor, teatru in vitrina, dar teatru la mansarda am cunoscut abia aseara la
Teatrul Arca din Bucuresti.
Cel mai interesant mi s-a parut a fi modul cum se patrunde in teatru: din gradina unui club numit La Scena se urca pe niste pasarele din lemn natur pana la mansarda cladirii, o casa veche boiereasca pe Calea Calarasilor, colt cu Mantuleasa.
Am vazut piesa: Ultima sansa
Despre piesa de pe site:
„Contract de vanzare – cumparare
Incheiat de MIHAIL ZADORNOV, numit in continuare autor si martorii Teatrul Arca, numiti in continuare public.
Autorul se obliga sa vanda:
ULTIMA SANSA
publicului la o distractie pe cinste timp de 80 de minute. La indeplinirea acesteia vor contribui urmatorii complici, numiti in continuare actori:
Maria Radu, Ana Odagiu/ Alexandra Salceanu, Marius Galea
Totul fiind girat de Marius Galea, numit in continuare regizor.
Publicul se obliga sa plateasca o suma echivalenta cu pretul unui bilet de intrare.
Va uram o indeplinire placuta a contractului.”
Piesa este o poveste de viata cu trei personaje: o amanta-fata tanara de douazeci de ani (de fapt mai putin), o sotie cu douazeci de ani de mariaj, un sot dezorientat care nu mai stie pe cine iubeste mai mult si de ce…un sot care si-a inselat sotia din curiozitate, din plictiseala, din inertie…dar cine mai stie?
Piesa este dinamica, cu replici absurde si neasteptate, cu intamplari ciudate, iesite din comun.
In final, sotul si sotia raman impreuna deoarece amanta descopera adevaratele „calitati” ale sotului-sotiei sale si renunta terifiata…
Asa este viata!
Piesa incepe si se termina cu Joe Cocker:
Imagini din toamna mea…
octombrie 15, 2012
atitudine, Bucuresti, imagini frumoase, stil de viata, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, femei, imagini frumoase, life, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
octombrie 15, 2012
antreprenori, atitudine, business, economie, export, finante, import, income, marketing, politica comerciala, Romania, societatea de consum, tari straine, women afaceri, atitudine, attitude, business, economie, femei, finante, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, societatea de consum Un comentariu
Știam că în 15 Octombrie s-a întâmplat ceva important în viața mea, dar nu-mi aminteam ce…
A fost prima mea zi de muncă din cariera de economist cu diploma reala si repartiție guvernamentală spre disperarea multora…căci și atunci, ca și acum, oamenii cu greu își țin în frâu supărările!
Am fost primită frumos de unii si ostil de cei care deși activau in comerțul exterior, nu aveau niciun fel de pregătire de specialitate. Erau încadrați ca merceologi sau referenți de specialitate; aceștia din urmă aveau de regulă o facultate absolvită; de obicei „limbi străine” sau facultățile de partid (de exemplu Ștefan Gheorghiu).
Trebuie să admit că unii dintre cei pe care i-am întâlnit atunci erau buni profesioniști, deși n-aveau studii, dar învățaseră meserie de la cei dinaintea lor, aveau fler, aveau prestanță, dar uneori le lipsea caracterul…
Primele sarcini pe care le-am primit (în afară de plimbatul hârtiilor), au fost să cumpăr un coș frumos cu flori de ziua directoarei generale (care era o adevarata doamnă unsă cu toate alifiile), să plec in delegație internă în țară la câteva fabrici din Ardeal cu o colegă împreună cu agentul danez si apoi am fost distribuită să lucrez Austria alături de o doamnă care urma sa plece in concediu si n-avea cine să-i țină locul.
În concluzie, am fost aruncată în vâltoare de la înălțime, dar nu mi-am rupt nimic!
Secretul? Eram tolerantă, până la proba contrarie; eram isteață și puneam întrebări la subiect, iar dacă nu primeam răspunsuri pe măsura așteptărilor, le căutam singură, eram diplomată și aveam acel „savoir survivre” pe care nu-l are toată lumea. Faptul că nu am avut pile a fost un atu…s-au schimbat miniștrii și directorii, dar eu am rămas…
Dupa trei ani de la angajare am început să plec în străinătate și în general nu am avut opreliști majore, cu mici exceptii datorate răutații oamenilor.
Am lucrat peste douăzeci de ani în aceeași companie de comerț exterior. Acolo am învățat ce înseamnă economia de piață unde cererea si oferta dicteaza prețul unui produs, acolo am învățat ce înseamnă studiu de piață, marketing, public relations si multe altele.
Spre deosebire de colegii tehnocrați care au lucrat în institute diverse, eu sunt mulțumită că am trăit experiența boom-ului comerțului exterior românesc de textile si tricotaje în mijlocul evenimentelor, nu de pe margine.

Comentarii recente