Acest articol mi-a amintit brusc de SOCUL pe care-l produceam atunci cand mergeam in delegatii externe si intalneam oameni noi, necunoscuti pana atunci!
Ma intrebau: cum, esti din Romania si n-ai tenul inchis la culoare???
Apoi ma-ntrebau unde am invatat engleza, la Oxford?
Sau franceza, la Sorbonna?
Raspunsul meu ii naucea intotdeauna: nu, la scoala romaneasca am invatat si apoi la facultate, tot in Romania!
Un client din Germania al companiei in care lucram facuse la un moment dat o fixatie: cand raspundeam la telefonul din birou si el era la celalt capat al firului, cautand-o pe colega mea care lucra zona, mereu imi spunea ca este imposibil ca o persoana care vorbeste franceza atat de bine sa fi studiat in Romania. Dar pe mine deja ma irita felul lui de a o spune…si in loc sa ma simt flatata, sfarseam prin a ma simti ofensata de-a dreptul!
Niciodata n-am suportat obraznicia strainilor si tendinta lor de a ne cauta nod-in-papura pentru ca suntem romani, tendinta lor de a ne trata de sus pentru simplul motiv ca altii obisnuiau sa se ploconeasca la ei in vederea obtinerii unor foloase personale.
Ironiile si glumele proaste le inghetau pe buze daca-si permiteau sa le faca, deoarece gaseam intotdeauna o formula eleganta de a-i atentiona ca gresesc.
Am mers intotdeauna pe principiul: respecta-ma, ca sa te respect!
Iar pentru simplul motiv ca eram femeie, i-am determinat in timp sa ma trateze in mod egal, ca de la un partener de afaceri la altul, pentru ca nu ma reprezentam pe mine personal, ci reprezentam o companie, o tara.
feb. 02, 2013 @ 11:30:10
Trist dar adevarat … in plus la viteza „comunicarii” globale din acesti ani, nu putem fi decat proprii nostri avocati, nimeni nu va lupta pentru ca Romania sa aiba macar imaginea corecta daca nu una photoshopata 😦
Altfel, m-a fascinat intotdeauna iesirea din Lipscani continuata pe Blanari, de unde e poza articolului, desi i-am acordat intotdeauna o conotatie negativa.
Cum ar fi : Un negustor viclean care dupa ce a baut aldamasul pe Gabroveni, a plecat sa aduca si restul de marfa si dus a fost 🙂
feb. 02, 2013 @ 11:33:44
Da
feb. 02, 2013 @ 16:16:13
Sa discutam despre fotografie mai intai: recunosti acea cladire care apare in zare, nu-i asa? Eh, acolo am lucrat eu peste douazeci de ani. Cladirea ma „bantuie” si acum in cosmarurile mele cele ma teribile! 🙂
feb. 02, 2013 @ 19:50:02
Nu ma pot gandi decat la ROMANOEXPORT, dar poate gresesc. Si, totusi, 20 de ani ?
feb. 04, 2013 @ 16:13:12
Da, am fost fidela! 🙂
feb. 02, 2013 @ 16:18:53
Cat despre PR-ul pentru Romania si romani, ma distreaza campania cu bannerele din online…de unde se vede ce iscusiti sunt romanii cand vine vorba sa glumeasca pe seama altora!