Bucharest-my love, I feel pitty for you, for what they’ve done to you

august 25, 2008

Admin private, societatea civila, tari straine, turism , Lasă un comentariu

Aseara m-am plimbat prin centrul Bucurestiului, am inventariat toate pasajele de la Vilacross la Englez, trecand cu privirea sau cu pasul prin Majestic, Comedia si Victoria, ceea ce ar trebui sa faca toata lumea ca sa nu se mai creeze confuzii.
Pe I.C.Bratianu, vis-a-vis de Magazinul Cocor, care este acoperit de un banner Cosmote, fiind in reabilitare, pe partea stanga a strazii sunt incolonate magazine de imbracaminte dupa sistemul „prix uni” sau „one price” sau „pret unic”: 9 lei,  10 lei,  25 lei sau 35 lei-cam asta-i standardul. Ma intreb cum va exista un mall cu preturi si brand-uri de lux in aceasta vecinatate?
Centrul Bucurestiului a ajuns un conglomerat de strazi murdare, dezafectate, mirosind puternic a dejectii umane sau animale, ma rog, cu cladiri abandonate, cu geamuri sparte, cu vitrine mascate strategic, cat mai aberant cu putinta. Sunt locuri pe unde nu-ti prea vine sa umbli singura seara. Pe Lipscani, magazinul Bucuresti este in cea mai neagra etapa a existentei sale de cativa ani de zile. Stai si te intrebi: este al nimanui? Dar al cui era inainte?
Pe Lipscani era deschisa o singura terasa pe una din stradutele laterale care da in Gabroveni, ceva cu Rock cafe.  Apropos acum aceasta strada Gabroveni este complet excavata. Imi amintesc ca acolo aparusera niste restaurante care aveau terase pe strada si ma intreb ce s-o fi intamplat cu ele?
Ne impiedicam in pietrele de pe Lipscani si ne intrebam cand s-a „reparat acolo”, in 2005? Sau in 2006? Cert e ca drumul este stricat in proportie de 70%. Poate exagerez ca era noapte…
Drama Lipscani-ului e amplificata de  ruinele descoperite si lasate in bataia vantului si a ploii. Noroc cu vegetatia care se dezvolta si cu gunoaiele care coloreaza peisajul.
A mai aparut o cafeterie langa Katex, dar era goala  aseara. La City Grill, terasa izolata intre ruine, se mai anima putin atmosfera.
Aseara, insa,  impresia cea mai sumbra mi-a oferit-o strada Academiei.
O straduta destul de cocheta alta data, cautata de turisti pentru artizanat, pentru flori, pentru cofetarie, pentru blanuri, suveniruri, biserica, etc.
Mi-am amintit ca acolo, la Cofetaria Albina se manca profiterol pe vremuri, acum nu-ti mai prea vine sa mergi pe strada asta.
Ce a devenit strada Academiei: un loc grotesc, haotic, murdar, parasit, infricosator, urat mirositor. Cine are interesul sa arate in asa hal o strada in centrul Bucurestiului in anul 2008? Sa-ti fie rusine cand vezi grupuri de turisti ca vin sa viziteze Bucurestiul si trec prin locuri murdare, nemaivorbind de pasajul de la Universitate care e cireasa de pe tort. Este o adevarata aventura sa treci prin pasajul murdar, plin de gunoaie care face trecerea spre Hotelul Intercontinental si Teatrul National. Poate sunt eu prea exigenta, dar impresia lasata este foarte amara.

Stresul nu se poate elimina de cele mai multe ori…

iulie 31, 2008

Admin business, know-how , , Lasă un comentariu

De cele mai multe ori doctorii ne recomanda sa eliminam stres-ul, sa traim linistiti, ca sa ne prelungim viata.

Ar fi de dorit acest lucru, dar de cele mai multe ori este imposibil. Daca esti angrenat in activitati zilnice, cu termene limita de respectat, cu avioane care pleaca la ora fixa de prins, cu intalniri de afaceri la care sa nu intarzii, normal ca traiesti intr-un permanent stres, intr-o permanenta alergatura, dar se pare ca acesta-i unul dintre secretele artei de a reusi, de a atinge anumite performante.

Singura observatie care trebuie facuta din start este faptul ca stres-ul nu trebuie sa atinga cote paroxistice, caci atunci nu e bine. In concluzie, stres-ul nu poate fi eliminat, atunci trebuie gestionat cu mare grija.

Tu trebuie sa-l domini pe el, nu el pe tine. Cu mult echilibru, cu atentie distributiva, cu un mod ordonat de viata, cu notarea in agenda a prioritatilor, cu eliminarea timpilor neproductivi, prin indepartarea cronofagilor, prin amanarea activitatilor neesentiale care se pot amana, acest lucru se poate face. Determini factorii de stres, cauzele acestuia si o data cunoscute aceste elemente incearca sa le anihilezi unul cate unul, sa le indepartezi cat se poate.

Am circulat foarte mult cu avionul si ma stresa ideea ca as putea sa intarziu la aeroport, dar trebuie sa marturisesc aici, acum, ca n-am ratat niciodata o plecare, desi am zburat de zeci de ori, poate chiar sute.

Important este sa nu intri in panica, sa fii stapan pe tine, sa nu te pierzi cu firea, sa nu le marturisesti celor din jur in gura mare problema ta, caci asta nu te ajuta cu nimic.

Cand este vorba de lucrat in echipa e foarte important sa tii pasul cu ceilalti, dar daca vezi ca ceilalti trag de timp, atentioneaza-i, ia-ti serios rolul in primire si ocupa-te de lucrarea respectiva, care are un termen limita. Nu conteaza ca muncesti la ea mai mult ca ceilalti, important este sa fie predata la timp, vor veni si recompensele mai tarziu.

Mihaela Radulescu „mama la distanta”

iulie 26, 2008

Admin charity, societatea civila , , Lasă un comentariu

Mihaela Radulescu s-a alaturat  noului curent din randul vedetelor autohtone, de a fi ‘mama la distanta’

Marturisirea a fost facuta revistei Unica intr-un interviu. Cei opt copii locuiesc in Kenya si Tanzania, tari care apartin continentului preferat al Mihaelei.

Vedeta si sotul ei au grija de copii de trei ani. „Fara sa ceara aprobarea cuiva. Fara sa se laude ca i-au adoptat la distanta. E un simplu ajutor material, constat, un gest pe care au decis sa-l faca, pentru ei si familiile lor, din omenie”, scrie publicatia.

Citeste articolul „Mihaela Radulescu, mama la distanta” integral in Cotidianul

Mihaela Radulescu este implicata in multe actiuni de caritate, pentru acest lucru merita respect. Indiferent de ce ar spune gurile rele, cei ce fac bine merita tot ce-i mai bun.

Newer Entries