Financial Times: situatia Romaniei este foarte fragila

Scrie un comentariu

Din BankNews.ro

Statele din Europa Centrala si de Est  au putine posibilitati de sustinere a economiei in contextul impactului actualelor turbulente financiare asupra cresterii, iar situatia Romaniei este atat de fragila incat a fost nevoita sa incheie un nouacord cu FMI, potrivit blogului Financial Times.
Nervozitatea privind Grecia, socul demisiei germanului Jurgen Stark din consiliul executiv al Bancii Centrale Europene si temerile privind perspectivele economice si finantarea au afectat puternic, vineri, bursele din Europa Centrala si de Est, potrivit blogului FT. Ingrijorarea tot mai mare privind incetinirea economiei in Europa de Vest, cea mai mare piata de export a statelor din regiune, a amplificat efectul. Cu exceptia Poloniei, tarile UE din Europa Centrala si de Est sunt prea mici pentru a avea un consum intern semnificativ si depind de cererea din Vest.In acest context, posibilitatile pentru masuri fiscale locale de sprijinire a economiei sunt foarte limitate, noteaza publicatia.

Integral in Fin.ro.

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Scrie un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

“Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro “se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Noile reguli din afaceri

Scrie un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul “Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. “Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. “Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem “Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem “Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem “Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem “Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. “Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim “Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

TOP-ul bancilor din Romania la jumatatea anului 2011

Scrie un comentariu

Din Zf.ro

Sistemul bancar continuă să digere efectele crizei la aproape trei ani de la izbucnirea acesteia, iar principalele 10 bănci care controlează nu mai puţin de 77,7% din totalul activelor bancare îşi văd rezultatele subţiate.

La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei.

Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei.

BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, reuşind să-şi valorifice mai bine activele deţinute.

BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.

Urmăriţi comentariile video ale ZF privind situaţia sistemului bancar la jumătatea anului.

Banca Transilvania, controlată de un grup de antreprenori români, a reuşit să urce pe locul al treilea ca active, depăşind Raiffeisen şi CEC Bank, şi să aibă un câştig de 66 mil. lei.

Din top 10, alături de Volksbank au fost pe minus ca rezultat financiar şi Bancpost (- 45 milioane de lei) şi Alpha Bank (- 67 de milioane de lei). CEC Bank, singura bancă din top 10 deţinută de stat, a consemnat un câştig de 10 mil. lei la jumătatea anului.

Ca active bilanţiere nete, sistemul bancar a înregistrat o scădere de 1%, până la 338,9 miliarde de lei (80,7 miliarde de euro).

Cele 10 bănci mari au pierdut puţin teren, activele lor totale coborând de la 267 miliarde de lei la 263 mld. lei.

Incepe Razboiul Natiunilor?

Scrie un comentariu

Revista Time scrie despre declinul şi căderea Europei

“Marea Britanie arde. Dar nu flăcările de pe străzile Londrei captează atenţia în aceste zile, ci ştirile venite de la New York sau Berlin, ca urmare a controversatei scăderi de rating a Statelor Unite. Marea Britanie sau Statele Unite continuă să fie în atenţie ca şi în urmă cu 20 de ani, doar că atunci erau în plin avânt, iar acum sunt în cădere liberă. În Europa, uniunea economică se deşiră. Ce este de făcut?”

O concluzie – şoc o trage celebrul săptămânal american Times, în ultimul său număr: “Este vremea să spunem adio vechii ordini mondiale”.

Sub titlul “Sfârşitul Europei”, revista publică pe prima pagină o imagine a unui tănăr de culoare pe un fond roşu. Trimiterea este evidentă: săptămâna trecută periferiile Londrei au ars la propriu pe fondul violenţelor care au cuprins Regatul Unit.

Ce se întâmplă cu lumea? Hegemonia SUA, crede Times, puternic sprijinită de destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi a căderii Zidului Berlinului în 1989 de la construcţia căruia s-au împlinit  la 13 august 50 de ani a luat sfârşit. Încercarea Europei de a însemna ea singură o putere a eşuat. Globalizarea a permis statelor în curs de dezvoltare să crească într-un ritm puternic şi mult mai repede decât ar fi crezut cineva. Iată cât de puternice sunt acum China, India şi Brazilia. Ce concluzie putem trage? Ordinea mondială se schimbă. Cât de repede? Viitorul va aşeza în ordine de bătaie marile puteri epuizate de criză şi noile state care se pregătesc să devină mari puteri şi care nu ştiu încă să-şi folosească puterea pe care o au, crede Time.

Cu o Italie, Spanie sau Grecie aflate în pragul falimentului, cu o Germanie sau Elveţie în pericol şi cu o Mare Britanie în flăcări Europa nu are putere să facă jocurile. “Spuneţi adio vechii ordini mondiale.”

“Uniunea economică este înfrântă. Marea Britanie care şi până acum era un partener comercial slab, a ajuns şi mai slab. Trebuie să lupte cu propriile-i flăcări înainte de a veni altora în ajutor eventual pentru a ajuta la salvarea monedei unice. Europa trebuie să-şi ea adio de la vechea ordine”, comentează Time.

Este posibil ca Europa să nu-şi fi spus în istorie ultimul cuvânt, spun autorii Time. Dar este îngenunchiată de lucruri peste puterile ei începând chiar cu lipsa de viziune a conducărililor, iar acest lucru ridică semne de întrebare asupra destinului ei colectiv.

Update 17.08.2011: O mare conspiratie mondiala

De ce noua criza este diferita de cea din 2008?

Scrie un comentariu

Din Wall-Street.ro

Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.

Crizele au origini diferite iar modul de propagare este complet opus.

In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.

“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.

In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.

“S-a format astfel un cerc vicios care conduce la somaj ridicat si cresteri modeste. Pietele si bancile in acest caz sunt victimele, nu vinovatele”, mai arata analiza Wall Street Journal.

Ultimele profetii ale lui Roubini

Scrie un comentariu

Legendarul economist Nouriel Roubini este platit sa calatoreasca in toata lumea pentru a profeti apocalipsa. Acesta a tinut in ultima perioada un numar incredibil de discursuri. Adeptii care nu reusesc sa fie in sala, il urmaresc pe diverse retele sociale, cum ar fi Twitter. Iata cele mai interesante profetii din 2011 ale celebrului profesor, scrie BloomBiz.ro

In luna iulie, Roubini a zburat la Aspen in statul american Colorado. “SUA are urgent nevoie de un stimul mai puternic, urmat de masuri de redresare fiscala. Daca nu se va intampla asta, intregul mecanism fiscal se va prabusi”, a spus Roubini.

In aceeasi luna, Roubini a ajuns la Shanghai. Le-a spus chinezilor ca riscul unei aterizari periculoase a statului este foarte mic pe termen scurt. Insa acesta nu este la fel de optimist in ceea ce priveste viitorul tarii dupa anul 2013. Din China, Roubini a ajuns la Sydney in Australia. Cu toate ca este optimist in ceea ce priveste viitorul acestui stat, economistul a avertizat in legatura cu o posibila “boala olandeza”, produsa de profiturile miniere care ar putea duce la o economie “in doua viteze”.

Integral in Bloombiz.ro

Din BankNews.ro

Romania – locul doi in Europa in clasamentul evaziunii fiscale

Scrie un comentariu

În România, aproape 42% din sumele taxabile sunt nedeclarate. Acest fapt ne poziţionează pe locul al doilea în clasamentul european al evaziunii fiscale. Înaintea noastră mai este doar Italia, care se poate “lăuda” cu 51% evaziune fiscală, potrivit Asociaţiei Contribuabililor Italieni.

Şi bulgarii sunt certaţi cu plata taxelor pe venit, anunţă Antena3. Au o cotă de 38% a veniturilor nedeclarate şi ocupă locul al treilea în clasamentul european.  Cu o evaziune fiscală ceva mai redusă sunt Estonia, cu 37% şi Slovacia, cu 32 de procente.

La polul opus, Suedia are o rată a veniturilor nedeclarate de numai 8%. Este urmată de Belgia şi Marea Britanie . La aceste concluzii au ajuns autorităţile împotriva evaziunii fiscale din statele membre Uniunii Europene.

Sursa: Jurnalul.ro

Deficitul pe primele 6 luni a fost de 2,07% din PIB, sub limita stabilita cu FMI

Un comentariu

Din BankNews.ro

Bugetul general consolidat al Romaniei a inregistrat in primele sase luni un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita tintei de deficit, de 12,6 mld. lei, prevazuta in acordul stand-by cu FMI, se arata intr-un comunicat transmis luni de MFP.

“Conform datelor operative, executia bugetului general consolidat in  perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011 s-a incheiat cu un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din PIB, sub limita tintei de deficit, in suma de 12,6 miliarde lei, prevazuta in Scrisoarea suplimentara la Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International”, a anuntat Ministerul Finantelor Publice (MFP).

Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost de 85 miliarde lei, cu 9,6% mai mari fata de anul precedent, ca urmare a cresterii incasarilor din taxa pe valoare adaugata, cu 31,5% mai mult, din accize, cu 27,1% mai mult, si din veniturile din capital – in crestere cu 58,9%.

De asemenea, incasarile din contributii de asigurari sociale au continuat sa se imbunatateasca, fiind cu 4,7% mai mari fata de aceeasi perioada din anul precedent.  Incasarile din impozitul pe profit le-au depasit pe cele din aceeasi perioada a anului precedent cu 1,42%.

Principalul decalaj a fost legat de incasarile din venituri nefiscale, care s-au micsorat cu 8,2%.

In ceea ce priveste fondurile europene, sumele primite in contul platilor efectuate au crescut cu 16,4%.

Cheltuielile s-au ridicat la 96,2 miliarde lei, in usoara crestere, in termeni nominali, de 0,7% fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul majorarii cheltuielilor de cofinantare pentru proiecte cu finantare nerambursabila, insa ca pondere in PIB s-au redus cu 0,9 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 14,6%  fata de aceeasi perioada a anului precedent, astfel ca la bugetul de stat majorarea a fost de 21,9% ca urmare a reclasificarii unor cheltuieli la bunuri si servicii la Ministerul Sanatatii, iar la bugetele locale de 21,4% dupa preluarea spitalelor de catre unitatile administrativ teritoriale.

La bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cresterea a fost de 14,6%  ca urmare a platilor efectuate pentru servicii medicale si medicamente.

Unele categorii de cheltuieli se mentin in continuare sub nivelul din aceeasi perioada a anului precedent: cheltuieli de personal (-18,9%), subventii (-18,6%), asistenta sociala (- 2,4%).

Platile pentru proiectele finantate din fonduri UE au crescut cu 60,9% comparativ cu primul semestru din 2010.

Cheltuielile cu dobanzi au crescut cu  29,3 % ca urmare a datoriei contractate pentru finantarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a celor curente.

Cheltuielile pentru investitii care  includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost pe primele sase luni in suma de 14,86 miliarde lei, fata de 11,67 miliarde lei inregistrate in aceasi perioada a anului precedent.

NewsIn

Industria si exporturile au scos Romania din recesiune

Scrie un comentariu

PIB a urcat in primul trimestru cu 0,7% in termeni ajustati comparativ cu trimestrul IV de anul trecut si cu 1,7% serie bruta fata de trimestrul I din 2010, sustinut in principal de industrie, pe fondul unei cresteri semnificative a exporturilor, potrivit datelor publicate astazi de Institutul National de Statistica (INS).

Industria a fost ramura de activitate care a inregistrat cea mai mare crestere a volumului de activitate, cu 10,1%, urmata de comert, repararea automobilelor si articolelor casnice; hoteluri si restaurante; transporturi si telecomunicatii, cu 1,1%.

 

De asemenea, reduceri mai importante ale volumului de activitate s-au inregistrat in alte activitati de servicii (-6,1%), in activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru intreprinderi (-3,2%) si in constructii (-2,4%).

 

Potrivit INS, o reducere mai mica s-a inregistrat in agricultura, vanat si silvicultura, pescuit si piscicultura (-0,4%). Ca o consecinta a evolutiei pozitive a valorii adaugate brute pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs inregistrand o crestere cu 1,3%.

 

Din punctul de vedere al utilizarii Produsului Intern Brut, in trimestrul I 2011 cererea interna a scazut cu 0,5 procente, comparativ cu acelasi trimestru din anul 2010, ca urmare a reducerii atat a formarii brute de capital fix (-2,2%) cat si a consumul final total (-3,0%), acesta din urma fiind influentat, in mod special, de diminuarea semnificativa a volumului cheltuielii pentru consum final a administratiilor publice (-10,5%).

 

Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut imbunatatirea exportului net ca urmare a cresterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (+23,6%) comparativ cu cea a volumului importurilor (+15,4%).
Din: Wall-Street.ro

Articole mai vechi Newer Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 193 other followers