mai 15, 2012
Greenfield Staff
curs valutar, Dolar, economie, Euro, finante, societatea civila, societatea de consum, UE
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, investitii, know-how, societatea civila, societatea de consum, tari straine
Grecia se afla din nou intr-un moment crucial despre care se vorbeste mult in mass-media:
http://www.zf.ro/business-international/der-spiegel-acropole-adio-de-ce-ar-trebui-ca-grecia-sa-paraseasca-euro-
“Plecarea Greciei “nu ar fi neapărat fatală, dar nu este deloc atractivă”, a declarat sâmbătă Patrick Honohan, membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.
Ieşirea Greciei din zona euro este posibilă din punct de vedere tehnic, dar ar aduce daune monedei euro, a adăugat el.
Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a reiterat, într-un interviu acordat Suddeutsche Zeitung, că statele UE care vor ca Grecia să respecte măsurile de austeritate nu pot forţa statul să stea în zona euro.
Dezbaterea creştere economică versus austeritate se va plasa în centrul discuţiilor din următoarele zile dintre proaspăt alesul preşedinte al Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel.
Hollande a fost promovat de Partidul Socialist şi şi-a bazat campania electorală pe promisiuni privind creşterea economică şi renegocierea pactului fiscal al UE, în timp ce Merkel şi-a impus în ultimii doi ani politica de austeritate în UE.”
Intrucat educatia mea in lumea valutelor a-nceput cu Drahma greceasca pe vremea cand la un dolar primeai patruzeci si ceva de drahme, as putea sa afirm ca nu cred in intorcerea Geciei la fosta moneda nationala, iar daca acest lucru se va intampla va fi cu urmari serioase pentru uniunea monetara – vechiul deziderat al Uniunii Europene.
Care ar putea fi urmarile crizei din Grecia pentru Romania?
Un articol interesant de lecturat:
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/finante/de-ce-tusim-noi-cand-raceste-grecia-
Un alt articol care merita citit:
http://www.zf.ro/business-international/de-ce-nu-i-mai-vrea-nimeni-pe-greci-in-zona-euro-vezi-aici-imaginile-care-i-au-revoltat-pe-nemti-
Update 16.05.2012:
Principiul domino-ului…in curand vom asista la falimente rasunatoare daca nu se stabilizeaza situatia in Grecia, iar la noi 15% din sistemul bancar il constituie capitalul grecesc. In 2008 grecii erau printre cei mai importanti investitori din Romania…imi amintesc de o reuniune pe aceasta tema…
Update 17.05.2012:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/banca-centrala-europeana-a-sistat-finantarile-pentru-unele-banci-grecesti-
Like this:
Be the first to like this post.
mai 14, 2012
Greenfield Staff
banci, business, curs valutar, Dolar, economie, Euro, export, import, Romania
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, Romania, societatea civila, societatea de consum
Curs euro: Moneda europeana atinge azi un nou maxim istoric in raport cu leul. Cursul valutar afisat astazi de catre Banca Nationala este de 4,4373 lei/ euro. Cresterea fata de nivelul istoric atins vineri este de 0,24%, respectiv 0,0108. Cursul valutar pentru euro, stabilit vineri de catre BNR a fost 4,4265.
Curs valutar dolar: Dolarul american creste cu 0,79%, respectiv 0,0270 lei. Dolarul american este cotat astrazi oficial la 3,4479. Cotatia oficiala a BNR pntru dolarul american de vineri a fost 3,4209.
Curs valutar lira sterlina: Cursul valutar oficial pentru lira sterlina este astazi 5,5404, fata de 5,5107 vineri. Diferenta este de 0,0297 lei.
Curs valutar franc elevetian: Francul elvetian creste astazi, fiind cotata oficial la 3,6951, fata de 3,6861, cursul de vineri pentru francul elvetian. Diferenta este de 0,009 lei.
Gramul de aur scade azi la 173,1626 ron/ XAU, fata de 173,8657, cotatia de ieri.
Vedeti si cursul valutar afisat de catre bancile comerciale, accesand pagina CURS VALUTAR BANCI
Din: BankNews.ro
Update in 15.05.2012:
http://www.zf.ro/curs-bnr/cursul-bnr-de-marti-euro-atinge-un-nou-record-istoric-
Like this:
One blogger likes this post.
martie 16, 2012
Greenfield Staff
antreprenori, banci, bursa, business, consultanta de specialitate, Dolar, economie, imobiliare, income, politica externa, stil de viata, TOP, UE, venit
afaceri, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, know-how, societatea de consum, tari straine, viata
Din Adevarul.ro
“Micul stat din Golf a achiziţionat o mare parte din edificiile celebre ale Marii Britanii, după ce a cumpărat tot ce a putut în Franţa. Pe malul Tamisei, pe London Bridge, se va ridica un turn imens, vizibil de la kilometri distanţă. Clădirea „Shard” (Ciobul), căci despre ea este vorba, va fi cea mai înaltă din Europa atunci când va fi gata. Este un monument din sticlă şi oţel şi va fi cel mai reprezentativ simbol al dominaţiei Qatarului în Marea Britanie, scrie „Daily Mail”.
Edificiul va avea o sută de etaje şi va găzdui birouri, restaurante, hoteluri, apartamente, fiind proiectat de Renzo Piano, coarhitect al Centrului Pompidou din Paris. Turnul Shard costă 1,8 miliarde de euro şi este finanţat în proporţie de 80% de patru bănci şi fonduri de investiţii ale emiratului. Se zvoneşte că două apartamente de lux, ce se extind pe câte un etaj fiecare, vor fi rezervate familiei regale din Qatar. De la ferestrele acestora, şeicii vor putea admira capitala brita-nică.
De aproximativ cinci ani, prin intermediul unor entităţi precum Qatar Holding, Qatari Diar, Barwa Chesfield , emiratul a investit zeci de miliarde de euro în Marea Britanie. Banii au fost parţial injectaţi în capitalul social al marilor companii britanice listate la Bursă.
În estul Londrei, micul stat din Golf deţine întregul cartier financiar Canary Wharf, clădirile aparţinând în majoritate grupului Songbird Estates. Când Barclays a avut probleme financiare, Qatar Investment Authority a devenit principalul acţionar al centrului financiar al Londrei. QIA a investit deja 10 miliarde de lire în Marea Britanie, mult mai mult decât plănuise iniţial.”
Like this:
Be the first to like this post.
februarie 22, 2012
Greenfield Staff
banci, credit ipotecar, credit personal fara ipoteca, credite, curs valutar, Dolar, economie, Euro, finante, Prima casa, Romania, societatea civila, societatea de consum
banci, business, credite, criza bancara, criza financiara, economie, finante, Romania, societatea civila, societatea de consum
La un venit de 2.000 de lei, disponibilul pentru rate ar fi de 700 de lei. Cu aceasta rata lunara putem cere din banca maximum 27.000 de euro.
Noile norme de creditare emise de Banca Nationala a Romaniei pentru imprumuturile de nevoi personale ii determina pe bancheri, dar si pe brokerii din sistemul bancar sa creada ca unele instrumente de finantare vor disparea. Altele vor suferi un anumit impact de scadere cuprins intre 20% si 70%. Calculele realizate la solicitarea “Adevarul” de catre expertii companiei de brokeraj bancar Kiwi Finance arata ca o familie care castiga un venit mediu pe economie de aproximativ 2.300 de lei poate dispune de o suma echivalenta cu 700 de lei pentru plata ratelor, astfel ca se va califica pentru un credit de cel mult 27.000 de euro.
Integral in Adevarul.ro
Like this:
Be the first to like this post.
februarie 1, 2012
Greenfield Staff
atitudine, business, consum, economie, finante, income, Romania, societatea civila, societatea de consum
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, online, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor dintre statele UE, totalul datoriilor fiind de 97,9 miliarde, dintre care 22 de miliarde datorie publica, a declarat presedintele Traian Basescu.
“Apropo de datorii, vreau sa stie romanii cum stam din punctul de vedere al datoriilor noastre. Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor din UE“, a spus presedintele. Traian Basescu a precizat ca se refera atat la datoria privata, cat si la cea publica.
“Romania are cea mai mica datorie pe cap de locuitor din UE – vorbesc de datoria publica si datoria privata, dar statul nu plateste decat datoria publica. Totalul datorat de Romania e de 97,9 miliarde, din care 22 de miliarde sunt datoria publica. Restul e datorie privata, datorii ale firmelor, ale cetatenilor, conturile nerezidentilor care se afla in Romania“, a spus Basescu.
Seful statului a precizat ca sistemul bancar romanesc este solid si ca, daca nu se produce o prabusire a unei banci, “statul nu are nicio treaba cu datoria privata”.
“Putem considera ca avem de platit doar 22 de miliarde, dar in calculele europene se considera toata datoria. Calculul e facut pe total datorie“, a spus seful statului. Traian Basescu a precizat ca romanii au fiecare, in “spatele” lor, 4570 de euro datorie, incluzand si datoria privata.
Sursa:
http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-este-statul-cu-cea-mai-mica-datorie-pe-cap-de-locuitor-din-ue.
Cum se va face returnarea datoriilor statului roman:
http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/modelul-ceausescu-la-scara-ue-stingem-datoriile-cu-economii-la-sange-
Mai imprumutam niste bani:
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romania-imprumuta-1-5-mld-dolari-de-pe-wall-street-dupa-ce-a-strans-o-cerere-colosala-de-7-mld-dolari-
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că “iluzia traiului pe datorie s-a spulberat” nu numai în România, ci în toată Uniunea Europeană şi că tratatul de convergenţă convenit luni de Consiliul European corectează obiceiul de a cheltui mai mult decât se produce.
“Eu am obligaţia să le spun românilor că iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE. Şi, dacă vreţi, la un moment dat pot să vă dau cifre. Din acest motiv, cele două documente adoptate ieri au semnificaţie deosebită. Forma finală a Tratatului şi o declaraţie care vizează crearea de locuri de muncă. Ele parcă au şi o semnificaţie, puse la un loc. Pentru că, pe de o parte, forma finală a Tratatului, alături de celelalte documente adoptate în ultima perioadă, ne împinge pe toţi cei care vom ratifica acest tratat spre a ne corecta obiceiul de a cheltui mai mult decât producem şi cea de-a doua ne dă soluţia. Soluţia este crearea de locuri de muncă şi nu împrumuturile”, a declarat Traian Băsescu.
El a mai spus că nu vrea să lase impresia că el este cel care vrea să aducă veşti rele românilor, acestea fiind informaţii care vorbesc despre responsabilitate.
“În calitate de şef de stat, am obligaţia să informez cetăţenii unde stăm, unde stau aliaţii şi partenerii noştri din UE şi ce este posibil să facem împreună. Sigur, ştiu care este diferenţa de salariu dintre salariul din România şi salariul din Germania, dar această realitate n-o putem corecta peste noapte şi atunci, indiferent cât este de neplăcut ceea ce spun, dacă va fi considerat neplăcut, eu am obligaţia să informez românii despre ce avem de făcut”, a adăugat şeful statului.
http://www.zf.ro/eveniment/deficitul-de-cont-curent-s-a-ajustat-in-2011-datoria-externa-a-tot-crescut-apropiindu-se-de-100-de-miliarde-de-euro-
Like this:
Be the first to like this post.
ianuarie 31, 2012
Greenfield Staff
banci, business, comunicare, Davos 2012, Dolar, economie, Euro, finante, tari straine
afaceri, banci, business, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, societatea de consum, tari straine
http://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2012
Ce s-a discutat la Davos 2012:
Roubini – Grecia va renunta la moneda Euro in mai putin de un an, va urma Portugalia
Frica de viitor vazuta de la Davos
Forumul Economic Mondial de la Davos şi-a păstrat şi anul acesta specificul de gală a optimiştilor de lux: supapă de exprimare a temerilor faţă de un viitor greu de anticipat, reuniunea le-a oferit celor peste 2.500 de participanţi un prilej de a se îmbărbăta reciproc şi de a sfida necunoscutul cu arma clasică a retoricii pozitive.
Un interviu cu Anya Schiffrin, soţia economistului Joseph Stiglitz, publicat de Reuters cu câteva zile înainte de începerea reuniunii anuale de la Davos, a fixat într-o cheie uşor tabloidă reflecţiile ulterioare pe marginea utilităţii Forumului Economic Mondial: “nevestele de la Davos” sunt preocupate să-şi ia cu ele creme hidratante ca să facă faţă aerului de munte, tinerele nou-venite sunt mai înclinate să poarte tocuri înalte decât cizme antiderapante şi în general toată lumea bârfeşte discret despre beţiile şi aventurile nocturne ale onorabililor invitaţi la Forum de sex masculin.
Like this:
Be the first to like this post.
ianuarie 31, 2012
Greenfield Staff
antreprenori, banci, business, comunicare, consultanta de specialitate, credit ipotecar, credite, finante, imobiliare, Prima casa, Romania
afaceri, banci, business, credite, criza bancara, criza financiara, finante, income, investitii, Romania, societatea civila
Noul Regulament al Bancii Nationale privind avansul minim obligatoriu de 15 la suta la creditele ipotecare intra in vigoare din 31 ianuarie, dupa ce, in 2011, Banca Centrala a modificat conditiile de acordare a creditelor pentru cumpararea unei locuinte.
‘Persoanele fizice care vor sa contracteze un credit ipotecar sau imobiliar si au veniturile in lei vor trebui sa achite un avans de minimum 15 la suta din valoarea locuintei cumparate la creditele in euro si de cel putin 40 la suta la creditele in dolari, franci elvetieni sau yeni’, potrivit noului regulament al BNR, care devine aplicabil incepand cu 31 ianuarie, la 90 de zile dupa ce a fost publicat in Monitorul Oficial din 31 octombrie 2011.
Clientii bancilor care au venituri in valuta si vor sa contracteze un imprumut imobiliar sau ipotecar vor plati un avans minim de 20 la suta din valoarea locuintei.
Noul regulament va fi aplicat de bancile comerciale diferentiat, pentru ca au trimis la date diferite normele proprii pentru aprobare la Banca Nationala.
Regulamentul prevede ca la creditele de consum perioada de creditare poate fi de maximum 5 ani, fata de 10 sau chiar 15 ani, inainte de emiterea noilor conditii de catre Banca Centrala.
Conditiile de rambursare a creditului de consum in 5 ani nu se aplica la refinantarea imprumuturilor contractate anterior, precizeaza Regulamentul.
Bancile comerciale vor fi obligate sa ia in calcul si riscurile unui scenariu negativ in evaluarea gradului maxim de indatorare al clientilor, care includ o posibila crestere a cursului de schimb cu 35,5-40,9 la suta, in functie de valuta imprumutului, o potentiala crestere a ratei dobanzii cu 0,6 puncte procentuale si posibilitatea ca veniturile clientului sa scada cu 6 la suta.
Programul Prima Casa nu intra sub incidenta noului regulament, in ceea ce priveste avansul la contractarea unui credit.
Imprumuturile in acest program vor fi acordate in continuare cu un avans de maximum 5 la suta din valoarea locuintei, fara ca valoarea acesteia sa depaseasca 57.000 de euro.
Sursa: AGERPRES
Like this:
Be the first to like this post.
decembrie 29, 2011
Greenfield Staff
antreprenori, banci, curs valutar, Dolar, economie, Euro, tari straine, UE
afaceri, banci, business, criza bancara, criza financiara, economie, finante, tari straine
Euro s-a impus in ultimii zece ani in portofelele a milioane de europeni fara sa reuseasca insa sa cucereasca simpatia acestora si nici a pietelor financiare, care ii pun in prezent existenta sub semnul intrebarii.
Utilizata din 1999 pe pietele financiare, moneda unica a fost lansata in 12 state europene la 1 ianuarie 2002, data la care francii, marcile germane si alte monede si-au incetat existenta, scrie MEDIAFAX.
In prezent, zona euro include 332 de milioane de persoane din 17 tari. La jumatatea acestui an, erau in circulatie 14,2 miliarde de bancnote si 95,5 miliarde de monede, in valoare de 870 miliarde de euro, potrivit datelor Bancii Centrale Europene (BCE).
Integral in Money.ro
Like this:
Be the first to like this post.
decembrie 19, 2011
Greenfield Staff
banci, business, curs valutar, economie, finante, Romania
afaceri, banci, business, criza bancara, Romania
Din Zf.ro
Cine a câştigat şi cine a pierdut cel mai mult Activele bilanţiere şi cota de piaţă Salariile medii nete din bănci Numărul de angajaţi şi câte unităţi are fiecare bancă
Bancherii digeră greu această criză economică, care intră acum în al patrulea an, iar acest lucru se vede în rezultate. După ce a făcut profituri record în 2008, anul de vârf, de peste 1 mld. euro (4,4 mld. lei), acum tot sistemul marchează pierderi, la nouă luni minusul se apropie de 200 mil. euro (766 mil. lei) şi probabil că pe tot anul pierderea va fi şi mai mare. La nivelul activelor bilanţiere, modificările nu sunt spectaculoase. Creditele sau depozitele în plus luate de o bancă se văd în minus la altele. Sunt bănci care renunţă delibe-rat la creditele cu risc, iar altele pe care le iau în speranţa că economia se va îmbunătăţi, iar clienţii vor ţine cont de acest lucru şi îşi vor păstra conturile atunci când va răsări soarele şi nu vor pleca la prima ofertă mai bună.
BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, fiind susţinută puternic de reţeaua de retail, construită în anii de boom, în timp ce BCR, prima bancă ca active, se luptă cu trecutul şi cu starea economiei, care îi afectează pe toţi clienţii. Există un grup de bănci care fac profit constant, având clienţi buni atât pe partea de corporate, cât şi la nivelul persoanelor fizice – Raiffeisen, Citi, ING, RBS, Transilvania, UniCredit. Cei care nu au reuşit să facă rost de piaţă în perioada de boom simt acum la nivelul veniturilor.
Băncile care au în spate grupurile elene sunt sub o presiune constantă, fiind nevoite să plătească peste piaţă la depozite şi să mărească provizioanele, în special pentru creditele imobiliare. Volksbank, starul care a făcut carieră între 2003 şi 2008, ajungând la un moment dat pe locul trei ca active, marchează pierderi în continuare, semn că portofoliul de credite nu a fost curăţat. Austriecii continuă să vină cu bani de acasă pentru susţinerea filialei de la Bucureşti.
Primele zece bănci din sistem controlează 78% din piaţă, ceea ce arată că pentru celelalte 30 a rămas prea puţin de mâncat. Sunt câteva bănci care sunt scoase la vânzare, dar cumpărătorii fie lipsesc, fie aşteaptă ca preţurile să scadă şi mai mult.
Continuare in Ziarul Financiar.
Like this:
Be the first to like this post.
decembrie 13, 2011
Greenfield Staff
atitudine, banci, business, comunicare, consultanta de specialitate, economie, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, tari straine
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, comunicare, criza bancara, criza financiara, economie, finante, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine, viata
Din Zf.ro:
Măsurile de austeritate luate de România au fost “brutale”, de neimaginat în ţări din Vest precum Germania sau Franţa, dar oamenii din Est sunt “obişnuiţi cu brutalitatea”, a declarat, directorul general al grupului austriac Erste, Andreas Treichl.
România este o piaţă cheie pentru Erste, iar Treichl se aşteaptă ca ţara să-şi revină din criză.
“Cred că da (România îşi va reveni, n.r.). Ţara face multe lucruri bune şi a făcut multe lucruri bune. România îşi va reveni şi este pe această cale chiar acum”, a spus el.
O reducere de salarii de 25% în sectorul public este de neimaginat în ţări ca Germania sau Franţa, consideră Treichl.
“Măsurile care au fost luate de Guvernul României sunt aproape de neimaginat în Europa de Vest. Îşi poate cineva imagina ca în Germania şi Franţa guvernul să spună: «Trebuie să reducem salariile din sectorul public cu 25%?» Şi în acelaşi timp să majoreze singura taxă care loveşte pe toată lumea, TVA? Iar asta s-a întâmplat fără o singură zi de grevă. A fost o măsură destul de brutală. Dar nu este una din diferenţele dintre Est şi Vest faptul că Estul este o regiune unde oamenii au învăţat să trăiască cu brutalitatea şi pot face faţă unei crize substanţial mai bine decât cei din Vest?”, a afirmat el.
Guvernul a redus în vara anului trecut salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% şi a tăiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar în conformitate cu acordurile semnate cu FMI şi Comisia Europeană. Alte măsuri luate de autorităţile române sunt creşterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe câştigurile de capital sau creşterea impozitelor pe proprietate.
În altă ordine de idei, Michael Beitz, Chief Risk Officer al BCR, afirmă că între 10% şi 15% din creditele neperformante ale Băncii Comerciale Române (BCR) sunt legate de fraude cauzate de angajaţi ai băncii şi de persoane din exterior, un motiv-cheie fiind “background-ul cultural” al românilor. Înainte de preluarea de către Erste, BCR era descentralizată, fără un control foarte bun de la Bucureşti al sucursalelor, a spus Beitz în timpul conferinţei cu investitorii organizată de grupul austriac Erste.
“Circa 85% din problemele pe care le avem acum sunt legate de «moşteniri», iar dacă ne gândim la cum era organizată BCR îninte de preluare, era foarte descentralizată, ceea ce însemna că nu exista un control real de la centru, de la Bucureşti, referitor la cum se derula creditarea la Iaşi sau Timişoara. Consider că acesta este motivul principal pentru care calitatea activelor este aşa cum este acum”, a spus Beitz.
Erste a încheiat un acord cu statul român pentru a prelua BCR la sfârşitul anului 2005 şi a plătit în anul următor 3,75 mld. euro pentru 61,8825% din acţiuni, sumă din care 2,2 miliarde euro au revenit statului şi 1,5 miliarde euro au fost împărţiţi între BERD şi IFC. Între 10% şi 15% din creditele neperformante ale BCR au de fapt legătură cu fraude interne şi externe, a adăugat oficialul BCR. Întrebat de un analist dacă situaţia BCR este comparabilă cu cea a unei bănci din Suedia care a avut probleme, Beitz a invocat “background-ul cultural” al românilor ca motiv principal pentru situaţia de la BCR.
“Nu aş compara situaţia din Suedia cu cea din Ungaria şi România sau Cehia. Intră în scenă şi background-ul cultural şi aş spune că acesta este un motiv-cheie”, a afirmat reprezentantul BCR. La sfârşitul lunii septembrie, creditele neperformante aveau o pondere de 20,8% din portofoliul de împrumuturi al BCR, faţă de 16,8% anul trecut.
Aproape 55% din creditele neperformante de la BCR au fost generate înainte de preluarea de către Erste şi până în 2008, perioadă considerată de tranziţie de către grupul austriac.
Pe aceeasi tema din Wall-Street.ro : http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/113780/seful-erste-aici-oamenii-sunt-obisnuiti-cu-brutalitatea.
N.R.: ma abtin de la alte comentarii personale, dar as dori sa afirm ca “Nu este adevarat! Nu ne place brutalitatea, chiar ne deranjeaza foarte tare sa fim tratati prost!”
Like this:
Be the first to like this post.
Articole mai vechi
Comentarii recente